Poezie Traian Dorz

Nu-i cântare care



Interpretează: Aurora Pală.

 

Nu-i cântare care suferă şi cheamă,

nu e duioşia inimii de mamă,

e cu mult mai mult ca imnul inimii de mamă.

 

Nu-i simţirea care inima-nfioară,

nu e numai cântec, rai sau primăvară,

e cu mult mai mult ca orice rai sau primăvară.

 

Nu e numai harul, sau numai iubirea,

numai starea-n care cântă fericirea,

e cu mult mai mult ca starea-n care cântă fericirea.

 

Glasul lui e soare, flăcări şi sfinţire,

pace-n suferinţă, taină şi rodire,

tot ce-i  har,şi miez,şi flăcări, taină şi rodire.

 

Când întâia oară m-a cheamt pe nume,

părăsit-am totul să-L urmez prin lume,

de-atunci cânt,şi plâng, şi sufăr, şi-L urmez prin lume.

 

Glasul Tău,Iisuse, îl doresc a-rândul,

veacurile fi-vor scurte  ascultându-l,

veacuri veşnice părea-vor scurte ascultându-l.

 

 

1 Comment

  • alexa elena 22 iunie 2011

    Multumiri!Asa, cred ca si-ar fi dorit sa fie asa interpretate cantarile sale ,fr. Traian. E mai mult ca starea-n care canta fericirea!!!!

Lasă un răspuns