Arhiva pentru vineri, 14 aprilie 2017

Adevãrat, adevãrat, vã spun,
cã dacã grãuntele de grâu,
care a cãzut pe pãmînt,
nu moare, rãmâne singur;
dar dacã moare, aduce multã roadã.

Domnul Iisus a spus: Adevãrat, adevãrat vã spun cã dacã grãuntele de grâu, ajuns în pãmânt nu moare, rãmâne singur, dar dacã moare, aduce multã roadã.
Arãtând prin aceasta mai întâi cã dacã El nu ar fi primit sã moarã pentru mântuirea noastrã, ar fi rãmas pentru totdeauna în Slavã, dar pe totdeauna fãrã noi Acolo.
Ar fi rãmas fãrã Cruce, dar şi fãrã Bisericã.
Ar fi rãmas fãrã pãtimire, dar şi fãrã urmaşi. Citeşte în continuare »

Vânzarea a avut loc. Hristos Domnul este prins şi judecat. A venit Vinerea Mare.

Toată noaptea de Joi spre Vineri şi toată Vinerea dimineaţa s-a auzit glasul mulţimii strigând: „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!” ca un huiet care a schimbat sensul stihiilor lumii. Imaginea aceasta este densă. Cel ce se îmbracă cu lumina ca şi cu o haină stătut-a gol la judecată şi a primit palme peste obraz din mâinile pe care le-a zidit El, şi poporul cel călcător de lege a răstignit pe Domnul Slavei pe Cruce. Atunci s-a rupt catapeteasma templului. Soarele s-a întunecat, nesuferind să vadă batjocorit pe Dumnezeu de Care se cutremură toate. E vremea la care se cântă şi troparul, des reluat, de altfel, în Sfintele Liturghii, în care se vede imaginea lui Iosif luând preacurat trupul Domnului şi grijindu-i cele necesare pentru îngropare: „Iosif cel cu bun chip de pre lemn luând preacuratul trupul Tău, cu giulgi curat înfăşurându-L şi cu miresme noi înmiresmân-du-L, în mormânt nou l-a pus”. Citeşte în continuare »

1935

din foaia ”Isus Biruitorul”, anul I, nr. 16, Sibiu, 14 Aprilie, 1935

Evanghelia este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede. Ea este Vestea Bună, legată de un Nume: IISUS, şi de o lucrare: Jertfa de pe GOLGOTA. Aceasta e singura cale de mântuire a lui Dumnezeu. Şi dacă pentru mântuire a trebuit să intervină puterea lui Dumnezeu, atunci înseamnă că mântuirea trebuie să fie arătarea acestei puteri. Altfel nu se poate dovedi mântuirea. Şi acest lucru se vede pe deplin la cei tămăduiţi şi mântuiţi de Domnul Iisus.

Slăbănogul nu numai că s-a vindecat, dar a primit putere să-şi ducă şi patul. Mortul a fost dat înapoi mamei lui, ca s-o îngrijească. Limba mutului nu numai că se dezleagă, dar şi laudă pe Domnul, iar îndrăcitul tămăduit stă liniştit şi în toate minţile la picioarele Domnului. Femeia păcătoasă, dintr-o cursă a diavolului, devine o sfântă şi martoră a neprihănirii. Sa­mari­teanca, o decăzută nenorocită, devine o vestitoare a lui Iisus; iar Saul, dintr-un prigonitor, devine un apostol.

Aceasta este lucrarea puterii lui Dumnezeu care se numeşte mântuire. Prin lucrarea acestei puteri, oamenii sunt schimbaţi şi întăriţi într-o viaţă nouă, folositoare şi plăcută. Citeşte în continuare »

poezie TD 1935

din foaia ”Isus Biruitorul”, anul I, nr. 16, Sibiu, 14 Aprilie, 1935

– 1948 –

Se apropia Săptămâna Patimilor şi veneau Paştile. Printre zăbrelele groase ca mâna, de la ferestre, vedeam afară – dincolo, peste Someş, şi dincoace – cum începeau să iasă plugurile cu boi la arat. Un aer de primăvară se răspândea pretutindeni.

Un aer de primăvară veni şi în lagăr o dată cu prima listă de eliberaţi, care sosi în chiar prima zi din Săptămâna Patimilor. Un strigăt se răspândi prin toate coridoarele:

– Lista de eliberare! Lista de eliberare!… Citeşte în continuare »

1935 poezie

din foaia ”Isus Biruitorul”, anul I, nr. 16, Sibiu, 14 Aprilie, 1935

Dacă vă batjocoreşte lumea, nu vă tulburaţi şi nu vă miraţi; viaţa de aici nu e de odihnă, ci de luptă.

Ar fi rău dacă lumea v-ar vorbi de bine. Asta ar însemna că trăiţi în deprinderile şi pof­tele ei.

Ce împărtăşire poate avea lu­mina cu întunericul? Lauda fiilor veacului vă poate primej­dui. Prin această laudă, creşte­rea vieţii voastre duhovniceşti poate fi stânjenită, iar râvna sluj­bei voastre, împuţinată.

Ceea ce e din lume e fugarnic şi fără temei. A te încrede în fiii veacului înseamnă a zidi pe nestatornicia nisipului mânat de vânturi în toate părţile. Azi te slăvesc, mâine te strivesc. Citeşte în continuare »

Pr. Iosif Trifa 1404

din foaia „Lumina Satelor”, anul VIII, nr. 16, Sibiu, 14 Aprilie, 1929

14 V Sf. și Marea Vineri – Scoaterea Sf. Aer; †) Sf. Ier. Pahomie de la Gledin, Ep. Romanului; Sf. Martin Mărt., Ep. Romei; Sf. Mc. Tomaida (Denia Prohodului Domnului, a Sf. și Marii Sâmbete) (Zi aliturgică) (Post negru)

Noul Testament – Luca 17
Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 177 şi 178
T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. I – Capitolul 15: Călătoria la Ierusalim

– după Fapte 2, 23 –

Doamne, ziua ce desparte Moartea şi Viaţa-n două,
Ziua Patimilor Tale iarăşi ne-ai adus-o nouă,
înaintea lui Caiafa iar eşti dus la judecată,
iarăşi Ţi se caută vină, martori mincinoşi îţi cată,
caută litera din lege care să-l îndreptăţească,
să Te judece la moarte şi puterea să-Ţi zdrobească,
caută crucea suferinţei să Ţi-o facă cât mai mare,
nimicirea mai deplină, chinurile mai amare,
duhul urii lui Caiafa iar Te scuipă cu ocară
şi-ar dori ca lumea-ntreagă răstignirea Ta s-o ceară. Citeşte în continuare »

marturii 1404

din foaia „Lumina Satelor”, anul VIII, nr. 16, Sibiu, 14 Aprilie, 1929

13. Credinciosul adevărat face mereu o mare deosebire între felul cum judecă lumea şi felul cum judecă Dumnezeu.
Între gândurile oamenilor şi Gândul Lui,
între căile oamenilor şi Calea Lui,
între mântuirile oamenilor şi Mântuirea Lui,
între judecăţile oamenilor şi Judecata Lui…
Şi numai atunci nu se înşală, când o face bine.

14. Înaintea oamenilor se are în vedere faţa omului, îmbrăcămintea omului, numele omului…
– înaintea lui Dumnezeu se are în vedere numai faptele omului.
Omul este în faţa lui Dumnezeu fără faţă, fără îmbrăcăminte, fără nume… – numai cu faptele sale, bune sau rele, drepte sau nedrepte, sfinte sau murdare…
Şi judecata se va rosti neşovăitoare, nepărtinitoare, negreşitoare asupra fiecărei vieţi omeneşti, potrivit cu faptele sale. Se va avea în vedere cunoştinţa omului, posibilităţile omului, starea omului – şi apoi faptele lui, în raport cu toate acestea şi pe măsura acestora.
Nici mai mult, dar nici mai puţin. Citeşte în continuare »

poezie1404

din foaia „Lumina Satelor”, anul VIII, nr. 16, Sibiu, 14 Aprilie, 1929

aprilie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Mar   Mai »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR