Arhiva pentru miercuri, 19 aprilie 2017

Slăvit fii Tu, Înnoitorul
a toate câte sunt şi cresc,
Tu, Începutul şi Izvorul
vieţii de pământ ceresc!

Slăvit fii Tu, Iisus Hristos,
Cel ce-nnoieşti tot ce-i frumos,
Cel ce creezi şi dai, şi ţii,
slăvit să fii, slăvit să fii!

Slăvit fii Tu, Înnoitorul
făpturii noastre sufleteşti,
puterea ei şi sfinţitorul
fiinţei cei dumnezeieşti! Citeşte în continuare »

7. Dumnezeul şi Împăratul nostru cel nevăzut nu este ca împăraţii pământului cei văzuţi. El nu spune robilor Săi: Voi să-Mi daţi să mănânc, voi să-Mi daţi să beau, voi să munciţi pentru odihna Mea şi să muriţi pentru viaţa Mea.
Ci El ne dă nouă să mâncăm şi El ne pregăteşte să bem. El lucrează pentru folosul nostru şi El a murit pe Cruce pentru ca noi să avem viaţă veşnică.
Cu cât mai mult ar trebui să avem dorinţa de a-L sluji şi de a trăi pentru El!

8. Moise lupta cu rugăciunea în timp ce poporul lupta cu armele. Cât timp era rugăciune, poporul biruia. Când înceta rugăciunea, înceta şi puterea.
Ferice de poporul care, luptând, are pe cineva care se şi roagă.
Muncind, are pe cineva care se şi roagă.
Suferind, are pe cineva care se şi roagă.
Poporul care nu mai are rugăciune este pierdut. Citeşte în continuare »

19 M Sf. Cuv. Ioan Paleolavritul; Sf. Sfinţit Mc. Pafnutie (Harţi)

Noul Testament – Luca 19, 29-48
Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 185 şi 186
T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. I – Capitolul 16: Leacul dureroasei sfâşieri

din foaia ” Isus Biruitorul”, anul II, Nr. 17, Sibiu, 19 Aprilie, 1936

1 – Adevãrat este cã sufletele unite cu Hristos şi despãrţite de pãcat şi de satana, înainteazã şi cresc frumos din bine în mai bine, din sus în mai sus, pânã ajung pãrtaşe firii Dumnezeieşti (2 Petru 1, 4).
2 – Dar tot atât de adevãrat este cã şi sufletele unite cu pãcatul şi cu satana şi despãrţite de Hristos, se prãbuşesc mereu din jos în tot mai jos, din rãu în tot mai rãu, pânã ce ajung pãrtaşe firii diavoleşti.
3 – Fie în bine, fie în rãu, nu existã o stare pe loc, ci o urcare ori o prãbuşire necontenitã.
4 – Pe cel bun, faptele lui bune de ieri, îl fac sã fie mai bun astãzi. Iar pe cel rãu, pãcatele lui de astãzi îl vor face sã fie mai rãu mâine. Citeşte în continuare »

din foaia ” Isus Biruitorul”, anul II, Nr. 17, Sibiu, 19 Aprilie, 1936

CCosticaPanzariu03ând am pornit pe această cale, a Oastei Domnului, Domnul Iisus Biruitorul nu ne-a lăsat izolaţi şi singuratici. Duhul Sfânt, pogorât de la Tatăl în Ziua Cinzecimii, străbătea mereu satele şi oraşele, trezind sufletele şi înrolându-le în această uriaşă lucrare de trezire sufletească. Lucrarea se răspândea cu o iuţeală uimitoare în toată ţara şi chiar peste hotare, spre bucuria neamului nostru românesc şi spre slava Unicului şi Adevăratului Dumnezeu. Şi, aşa cum v-am spus mai sus, se adăugau şi la noi o mulţime de suflete doritoare şi însetate de auzirea Cuvântului lui Dumnezeu. Atunci fiind începători, nu aveam fraţi lucrători, care să mărturisească Cuvântul, ci mai mult cântam şi citeam din Biblie, din cărţi şi din foi, din care ne hrăneam şi care ne erau haina noastră de sărbătoare. Citeşte în continuare »

din foaia ” Isus Biruitorul”, anul II, Nr. 17, Sibiu, 19 Aprilie, 1936

E noapte. Pe uliţele cetăţii pustii, un om singuratic, un bătrân, se strecoară grăbit de-a lungul zidurilor. Ajungând la o casă, bate la uşă. Cineva vine şi deschide. Şi iată-l deodată, în odaia cu lumină potolită, faţă în faţă cu Acela pe care dorea să-L vadă, să-L audă, să-L cunoască, pe Iisus, despre Care el spune că este un „Învăţător venit de la Dumnezeu”.

Fiind un om cinstit, nu se mulţumeşte cu ce şoptesc duşmanii sau cu ce spun prietenii despre Iisus, ci merge el însuşi, pentru ca să afle chiar din gura Lui adevărul. Şi n-a făcut degeaba acel drum. Nu i-a fost zadarnică petrecerea din noaptea aceea, în starea de vorbă cu Iisus. Căci lucruri mari şi adevăruri mari au auzit urechile sale. I s-a descoperit taina minunată a fericirii şi a mântuirii oricărui suflet: taina naşterii din nou, taina lucrării minunate a Duhului Sfânt, taina dragostei lui Dumnezeu, Care atât de mult a iubit lumea, încât şi pe Singurul Său Fiu L-a dat, pentru ca oricine crede într-Însul să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Citeşte în continuare »

din foaia ” Isus Biruitorul”, anul II, Nr. 17, Sibiu, 19 Aprilie, 1936

aprilie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Mar    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR