Arhiva pentru sâmbătă, 3 iunie 2017

din foaia ”Lumina Satelor”, anul XII, nr. 22, Sibiu, 28 mai. 1933

Din nou ne cheamă Părintele Iosif – Rusaliile Oastei la Sibiu

”Ascultarea” – tema principală a Adunării de Tineret de la Sibiu


13. Dintre doi din aceeaşi nenorocire, totdeauna unul o va putea suporta mai greu decât altul.

14. Fiindcă unul poate face orice fel de muncă, pe când altul nu poate face orice.
15. Unul poate îndura orice nedreptate, poate lupta cu orice ispită, poate primi orice veste – pe când altul nu poate chiar orice.

16. De aceea, dintre doi la fel de nenorociţi, ajută-l, Te rog, Preaiubitul meu, mai întâi pe acela care îşi suportă nenorocirea lui cel mai greu.

17. Virtutea poartă un nume feminin.
Poate că şi de aceea îşi îndură lupta sa mai greu şi îşi are calea ei mai anevoioasă.

18. Păcatul are un nume bărbătesc, poate şi pentru că este atât de harnic, de puternic şi de obraznic.

19. Toate virtuţile luptă greu, fiindcă vrăjmaşul fiecăreia este un păcat trupesc. Citeşte în continuare »

Toţi cei care au primit personal prin credinţă, la naşterea lor din nou, spălarea Sângelui Crucii Mân­tuitorului Hristos şi au fost pecetluiţi cu harul Sfân­tului Duh, ajung să aibă acelaşi fel de a gândi, de a crede şi de a vorbi. Hristos, fiind Unul în toţi, îi face pe toţi la fel.

Dovadă că aceştia toţi sunt călăuziţi de Duhul Sfânt este în primul rând că între ei au încetat pe totdeauna orice păreri şi vorbiri contradictorii şi orice bănuieli rele. O fericită încredere şi iubire au cu toţii între ei – şi în această atmosferă sfântă parcă toate gurile sunt o singură gură şi toate cugetele, un singur cuget, pentru că toate inimile lor sunt o singură inimă în Hristos.

Când o dragoste fierbinte aprinde Dumnezeu în ai Lui, ea arde la fel de frumos în inimile tuturor, iar rândurile şi roadele lor cresc tot mai plăcute înaintea lui Dumnezeu. Atunci ni se pare nespus de mult de la o întâlnire frăţească până la alta. De la o nuntă până la alta. De la o sărbătoare până la alta. Citeşte în continuare »

Arhivă articole pe acest subiect:
Din cuvântarea Părintelui Iosif Trifa de la Rusalii 1935 Citeşte în continuare »

3 S Sf. Mc. Luchilian, Ipatie, Pavel, Dionisie şi Claudie; Sf. Mc. Paula (Pomenirea morților – Moșii de vară)

 Noul Testament – Ioan 18, 28-40                                                                                      Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 263 şi 264                      T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. I – Capitolul 22: Statutele – marea si permanenta primejdie

O, ce bine ar fi să fim, aşa cum zice Apostolul Pavel: „Cu duhul arzând şi Domnului slujind”. Dar aşa nu putem fi, decât cu darul şi puterea ce o dă Duhul Sfânt. Numai un suflet cuprins, aprins şi cârmuit de darul şi puterea Duhului Sfânt poate sluji cu adevărat Domnului. „Limbile de foc” au făcut mari schimbări în inima şi sufletul celor 12 Apostoli care s-au umplut de o necunoscută râvnă şi îndrăzneală pentru binevestirea lui Hristos. Darul „limbilor de foc” – darul Duhului Sfânt – a trecut apoi şi peste cei 3000 pe care i-a botezat atunci Petru, că iată ce spune Scriptura: „Deci ei cu dragoste primind cuvântul, s-au botezat şi s-au adăugat în ziua aceea suflete ca la trei mii. Şi erau aşteptând întru învăţătura apostolilor, în legătură frăţească, întru frângerea pâinii şi întru rugăciuni. Şi în toate zilele erau aşteptând cu un cuget în biserică şi, frângând prin case pâine, primeau hrana cu bucurie şi cu bunătatea inimii. Ei lăudau pe Dumnezeu, iar Domnul adăuga zi de zi pe cei ce se mântuiau…” (Fapte 2, 41-47). Citeşte în continuare »

În Ziua Cincizecimii, Duhul Sfânt S-a pogorât peste apostoli în chipul limbilor de foc. S-a pogorât ca un foc aprinzător de suflete. Aprinşi de focul acesta, ar­deau şi apostolii şi ardea şi mulţimea.

Când citeşti la Faptele Apostolilor, cap. 2, parcă vezi şi parcă simţi aprinderea cea sfântă şi Focul cel Sfânt din Ziua Cincizecimii. Acest Foc îi făcuse pe oameni să depună totul la picioarele apostolilor şi la picioarele Domnului. Să se predea cu totul Domnului. Acest Foc făcuse „una sufletul şi inima” mulţimii. Acest Foc a aprins apoi lumea întreagă; a aprins o lume întreagă pentru Domnul.
Creştinismul cel dintâi a fost foc, a fost aprindere, a fost clocot, a fost viaţă vie şi nebunie pentru Hristos. Dar, în curgerea vremii, acest foc s-a stins mereu. Creştinii s-au răcit mereu. Din creştinismul de azi lipseşte tocmai focul. Citeşte în continuare »

Acum duminică avem praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, iar Apostolul Pavel, în a sa Epistolă către Gala­teni (5, 22) scrie că „Roada duhului este: dragostea, bucuria, pacea, îndelungă răbdarea, credinţa, blândeţile, înfrânarea poftelor”. Faţă de acestea, apostolul spune că roadele „trupului” şi ale păcatului sunt: „desfrânările, slujba idolilor, vrajbele, sfezile, zavistiile, gâlcevile, împărecherile, beţiile”.

Creştinilor! Ispitiţi-vă şi căutaţi pe care din aceste două feluri le aveţi în sufletul vostru şi în purtările voastre. Românilor! Cercetaţi-vă şi spuneţi pe care din aceste două feluri le aveţi în casa voastră şi în ţara voastră. Se pare că le avem, în cele mai multe locuri, pe cele din urmă. Avem „desfrânările”, care au făcut din unele oraşe şi sate adevărate Sodome. Avem „slujba idolilor”: lăcomia de a face „câştiguri”, bani şi plăceri. Avem apoi din belşug în politică, în oraşe şi în sate: „vrajbele, zavistiile, împărecherile”. Citeşte în continuare »

Slavă nesfârşită, Doamne,
nesfârşitului Tău har
ce-Ţi revarsă peste toate
raza fără de hotar
a luminii Tale-n care
toate limpezi ne apar,
fericind viaţa noastră;
– Slavă dulcelui Tău har! Citeşte în continuare »

Despre cum S-a pogorât Duhul Sfânt peste apostoli şi peste credincioşi. Creştinii cei dintâi, creştinii cei adevăraţi au ieşit şi ies şi azi din revărsarea Duhului Sfânt

Citiţi istoria pogorârii Duhului Sfânt, în Faptele Apostolilor, cap. 2-10 şi veţi vedea acolo minunata lucrare a Duhului Sfânt! Întâi şi întâi, pogorârea Duhului Sfânt a făcut o mare schimbare în viaţa apostolilor. Cât de neajutoraţi erau mai înainte! Le lipsea tăria credinţei, le lipsea curajul evanghelic, le lipsea însufleţirea, înălţarea Mântuitorului îi lăsase întristaţi.
Şi, iată-i, după pogorârea Duhului Sfânt, sunt alţii! Ei predică plini de curaj pe Iisus cel Răstignit; vorbesc cu putere mare; sunt plini de Duh Sfânt; sunt acum plini până la revărsare de acel foc sufletesc, de acea „beţie” sfântă, pe care o face Duhul cel Sfânt. Ei stau acum voioşi în faţa prigoanelor şi suferinţelor pentru Domnul. Citeşte în continuare »

iunie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Mai   Iul »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR