Arhiva pentru iulie, 2017

6. Un frate l-a întrebat pe un bătrân, zicând: avvo, ce va face omul, ca să câştige fapte bune? Bătrânul i-a răspuns: acel care doreşte şi voieşte să înveţe vreun meşteşug, toate lucrurile le lasă şi numai spre acel meşteşug se sileşte şi se supune, se smereşte învăţătorului său, negândindu-se la alte lucruri, până ce prin multă silinţă şi răbdare învaţă acel meşteşug. Aşa şi călugărul, de nu va lăsa toată grija şi gâlceava lumească şi nu se va dosădi şi se va smeri pe sine, socotindu-se mai păcătos decât toţi oamenii, nu va putea câştiga fapte bune; iar de se va smeri pe sine la toate lucrurile, atunci singure de sine vor fi bunătăţile asupra dânsului şi vor fi tari. Citeşte în continuare »

Înainteprăznuirea scoaterii Sf. Cruci;
Sf. şi Dreptul Evdochim; Sf. Iosif din Arimateea
(Lasatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului)

Noul Testament – Romani 11

Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 361 şi 362

T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. II
– Capitolul 4: În virtutea frumosului avânt…

Dacă poetul care descrie vitejiile ostaşului român poate să-şi împodobească versul cu figurile senine ale copiilor acestui neam care se duce la război cântând ca la nuntă, apoi şi aici, unde este vorba de lupta cea duhovnicească, e tot la fel.

Trecând prin mijlocul nenumăratelor încercări şi greutăţi, nu ne-au lipsit sărbătorile, nu ne-au lipsit bucuriile, nu ne-au lipsit cântările, ci toate ne-au însoţit pe întreg parcursul înaintării noastre spre Canaanul făgăduit, într-o unire sfântă a dragostei.

Aceste binecuvântate şi neuitate manifestări au influenţat pe mulţi să se alăture şi ei cu avânt luptei sfinte.

Oastea a pus în toate aceste sărbători căldură, înflăcărare dragoste şi gust, inimă şi înfiorare, lacrimi şi îmbrăţişare, rugăciuni şi cântări. Citeşte în continuare »

din vorbirea fratelui Traian Dorz
la nunta de la Vălani – 4 iulie 1976

Poporul nostru nu s-a încreştinat după ani de păgânism, ca alte popoare. Noi ne-am născut cu credinţa în Domnul nostru Iisus Hristos. Înaintaşii noştri şi domnitorii poporului nostru, acei care, cu crucea şi cu sabia în mână, au apărat libertatea şi demnitatea, şi cinstea neamului nostru, au avut singurul aliat pe Dumnezeu.

Şi, pentru că L-au iubit pe Dumnezeu şi nu L-au părăsit nici în cele mai grele împrejurări, Dumnezeu i-a izbăvit.

După fiecare luptă, ei au înălţat o mănăstire. Mănăstirile de pe întinsul patriei noastre sunt dovezi ale puterii lui Dumnezeu şi ale dragostei Lui faţă de poporul nostru. Citeşte în continuare »

Slavă veşnică-Ţi închin,
Nume şi-Adevăr Divin,
pentru tot ce-mi dai din plin,
spre Lumina Ta să vin!

Ochii mei i-au curăţat
nopţile de foc răbdat,
plânsul din adânc vărsat,
drumul cu Hristos urcat.

Urmele mi le-au sfinţit
spinii care m-au iubit,
crucea care m-a dorit,
harul care m-a-nnoit.

Căile mi-au luminat
îngerii ce m-au vegheat,
legământul necălcat,
dragostea de neschimbat.

Slavă veşnică Ţi-nchin
dintr-un duh numai senin,
dintr-un dor ajuns preaplin,
Nume şi-Adevăr Divin!

TRAIAN DORZ din ”Cântări Nemuritoare”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

O trâmbiţă cerească
ce sună-nflăcărat,
un strigăt de chemare
spre Cel Adevărat.

Aceasta fie Oastea Sa
şi El va fi slăvit de ea,
viaţa ei fiind Hristos
El, Ţelul ei cel luminos.

Un sunet de trezire
din somnul ucigaş,
un semn de îngrozire
vicleanului vrăjmaş.

Semnal de-avânt puternic
spre ţinta de atins,
îndemn şi-mbărbătare
spre Cel prea greu cuprins.

Cu sunet clar vesteşte
şi cheamă curajos,
din moarte ne trezeşte
spre slujba lui Hristos.

din „PROFETUL VREMILOR NOASTRE”, vol. 1
ALBUM DE ÎNSEMNĂRI ŞI DOCUMENTE
despre viaţa şi opera Părintelui IOSIF TRIFA
Culegere şi prezentare: Moise Velescu
Editura «Oastea Domnului» – Sibiu, 1998

1. Zis-a un bătrân oarecare: dator este călugărul să-şi cumpere fără-de-grija, măcar de se va şi lipsi de alte trebuinţe trupeşti.

2. Spunea un bătrân oarecare despre trei fraţi silitori, care s-au sfătuit împreună să-şi aleagă fiecare dintr-înşii câte o faptă bună, pe care păzind-o să se mântuiască prin ea. Deci cel dintâi şi-a ales să fie împăciuitor, adică să se silească să împace pe cei ce îi va vedea că sunt învrăjbiţi, după cuvântul Domnului ce este scris: fericiţi sunt făcătorii de pace. Cel de al doilea şi-a ales să cerceteze bolnavii şi să le slujească lor. Iar cel de al treilea şi-a ales fără-de-grija, adică viaţa liniştită şi acesta a mers şi s-a sălăşluit în pustie. Citeşte în continuare »

Duminica a opta după Pogorârea Sfântului Duh, numită şi aceea a „Înmulţirii pâinilor” îşi găseşte expresia în Evanghelia de la Matei, capitolul 14, versetele 14-22 şi împreună vom lua aminte la textul Evangheliei, pe care tot împreună vom încerca să-l analizăm:

„În vremea aceea, Iisus, ieşind, a văzut mulţime mare şi I s-a făcut milă de ei şi a vindecat pe toţi bolnavii lor. Iar când s-a făcut seară, ucenicii au venit la El şi I-au zis: «Locul este pustiu şi vremea, iată, a trecut; deci, dă drumul mulţimilor ca să se ducă în sate, să-şi cumpere mâncare».
Iisus însă le-a răspuns: «N-au trebuinţă să se ducă; daţi-le voi să mănânce!».
Iar ei I-au zis: «Nu avem aici decât cinci pâini şi doi peşti».
Şi El a zis: «Aduceţi-Mi-le aici!» Şi, poruncind să se aşeze mulţimile pe iarbă şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti şi privind la cer, a binecuvântat şi, frângând, a dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii mulţimilor.
Şi au mâncat toţi şi s-au săturat şi au strâns ră-măşiţele de fărâmături, douăsprezece coşuri pline. Iar cei ce mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi copii.
Şi îndată Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui pe ţărmul celălalt, până ce El va da drumul mulţimilor.” Citeşte în continuare »

Duminica a VIII-a după Rusalii (Înmulțirea pâinilor); Ap. I Corinteni I, 10-17; Ev. Matei XIV, 14-22;

Sf. Ap. Sila, Silvan, Crescent, Epenet şi Andronic; Sf. Mc. Iulita; Sf. Mc. Valentin, Ep. Umbriei

 

din vorbirea fratelui Traian Dorz
la nunta de la Vălani – 4 iulie 1976

Se vorbeşte apoi, în capitolul 25 de la Matei, despre o altă nuntă, la care sunt invitate zece fecioare: cinci înţelepte şi cinci neînţelepte.

Sărmanele, dacă ar fi ştiut ele cât de aproape este venirea Mirelui, cum ar fi dat ele totul, să poată să-şi pregătească haina de nuntă şi untdelemnul din candele, pentru ca să poată avea lumina aprinsă şi să poată intra şi ele la nunta aceasta minunată!

S-a vorbit şi despre aceasta. Ştim cu toţii înţelesul acestei pilde şi ni s-a spus de nenumărate ori să ne facem din timp rost de untdelemnul dragostei lui Dumnezeu, al faptelor bune, al ascultării vrednice, al Duhului şi prezenţei lui Hristos în noi. Citeşte în continuare »

O, binecuvântează-i, Doamne,
cu tot ce are Dumnezeu
pe-acei prin care-a noastră viaţă
ne-o binecuvântezi mereu!

De bucurie umple-i, Doamne,
pe minunaţii Tăi copii
prin care inimilor noastre
le dai atâtea bucurii.

O veşnică iubire, Doamne,
le dăruieşte fericit
acelor neuitate inimi
ce ne iubesc nedespărţit.

Un cântec fericit fă, Doamne,
şi-o dragoste de veşnic Rai
viaţa celor dragi prin care
atâtea noi cântări ne dai.

De strălucire umple, Doamne,
tot sufletul acelor fraţi
prin care ne împarţi lumina
şi calea Cerului ne-araţi.

În veci rămâi statornic, Doamne,
şi-n dulce legământ rămâi
cu toţi cei ce-au rămas statornici
în legământul Tău dintâi!

TRAIAN DORZ din ”Cântări Nemuritoare”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

Strângeţi fărâmiturile divine
din Pâinea împărţită de Hristos
când mesele frăţeşti sunt pline-pline
şi tot Cuvântu-i dulce şi mănos. Citeşte în continuare »

XII – La zece ani de Oaste: „Cel ce n-are sabie să-şi cumpere!“ (Luca 22, 36)

 

Cuvântul lui Dumnezeu are mai multe asemănări în Biblie. Între acestea este şi asemănarea cu sabia. Dumnezeiescul Apostol Pavel, voind să arate puterea Cuvântului biblic, l-a asemănat cu o sabie ascuţită. „Viu este Cuvântul lui Dumnezeu – şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri“. Citeşte în continuare »

din vorbirea fratelui Traian Dorz
la nunta de la Vălani – 4 iulie 1976

În Sfânta Evanghelie sunt multe locuri în care se vorbeşte despre nunţi. În Matei, capitolul 22, Mântuitorul spune pilda cu cei chemaţi la nuntă. Acolo, un tată vrednic a pregătit o nuntă mare fiului său. Şi a făcut un cort mare, mare şi i‑a chemat pe toţi cei care erau invitaţi, să vină la petrecerea aceasta. „Veniţi, a zis el; toate sunt gata!”

Şi a trimis pretutindeni chemători minunaţi, crainici, să-i cheme pe toţi, pe toţi. În primul rând, a trimis la cei mai apropiaţi. Dar au fost trei categorii de oameni care au refuzat chemarea la nuntă.

I – Unul a spus: „Mi-am cumpărat o pereche de boi şi trebuie să-i încerc. Iartă-mă, nu pot veni…”

II – Altul a spus: „Mi-am sădit o vie, iartă-mă, nu pot veni…”

III – Altul a spus: „Mi-am luat nevastă. Iartă-mă, te rog, nu pot să vin”. Citeşte în continuare »

Va veni-n curând şi ziua
despărţirii, nu uita,
nu-ţi lega prea strâns, în lume,
de nimic inima ta!

Ca să nu plângi veşnic,
greu şi dureros,
inima ţi-o leagă
numai de Hristos.

Va veni-n curând un altul
să-ţi ia locul care-l ai,
nu te-nchipui stăpânul
scaunului pe care stai! Citeşte în continuare »

Sf. Mc. Calinic, Mamant şi Veniamin; Sf. Mc. Teodota cu fiii săi

Noul Testament – Romani 10

Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 359 şi 360

T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. II
– Capitolul 4: În virtutea frumosului avânt…

Arhivă articole pe acest subiect:
Darurile se înmulţesc prin binecuvântare – † DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Cel ce se hrăneşte cu Pâinea cuvântului biblic va avea şi cealaltă pâine -Pr. Iosif Trifa

Aruncă-ţi pâinea pe ape – Traian Dorz

Pâine şi peşte – Pr. Prof. Vasile Mihoc Citeşte în continuare »

Maşina de tipar a Părintelui Iosif Trifa, aşa numita "Mireasa Vântului"

Maşina de tipar a Părintelui Iosif Trifa, aşa numita „Mireasa Vântului”

In învălmăşeala de patimi netrebnice, in care se pierd azi atâtea puteri şi se sfărâmă atâtea suflete, chemate totuşi să trăiască în ritmul superior al idealului evanghelic, cugetul bun şi cinstit al câtorva ostenitori smeriţi se poartă isbânditor deasupra vânzolirilor triviale ale vieţii obicinuite, cum se purtă duhul lui Dumnezeu peste ape şi peste hăurile cosmice.— Câte destrămări iremediabile împiedecă aceste cugete bune prin silinţele lor nepregetate! Cât de imens ar creşte păcatul în lume, de n’ar dură ei stavile de virtute şi de n’ar spintecă ei sghiaburi adânci în suflete pentru valul de spiritualitate, din care-şi înviorează azi omenirea, bruma de entuziasm moral pentru înălţările.ei peste clipă şi peste pulbere! Citeşte în continuare »

Învăţătura acestei evanghelii, pe scurt, este aceasta: Gloata celor 5000 de oameni s-a hrănit mai întâi cu Cuvântul lui Dumnezeu şi numai după această săturare sufletească a urmat minunea lui Iisus care a săturat şi foamea lor cea trupească. Aceste două feluri de săturări sunt puse înaintea noastră cu învăţătură: să avem grijă mai întâi de cele sufleteşti, să căutăm mai întâi împă­răţia lui Dumnezeu (Mt 6, 33) şi învăţă­turile Lui şi atunci Dumnezeu va îngriji şi de trebuinţele noastre trecătoare. Citeşte în continuare »

iulie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Iun   Aug »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR