Arhiva pentru joi, 10 august 2017

Împotrivirile şi cernerile încercărilor, pentru cei credincioşi, nu sunt un rău, ci sunt un bine în lumea aceasta. Ele ne sunt rânduite de Dumnezeu în viaţa noastră tocmai spre a întări şi adânci şi mai puternic rădăcinile credinţei noastre în Hristos. După cum şi vânturile puternice fac rădăcinile copacilor să se adân¬cească şi mai mult în pământ, spre a nu duce lipsă de apă atunci când sunt vremuri de secetă, tot aşa şi încercările fac ca rugăciunile credinţei noastre să se adâncească şi mai puternic în Hristos, pentru ca, în peregrinările noastre prin lumea aceasta de prin locurile pustii şi fără apă, să nu ducem lipsă de umezeală şi de putere duhovnicească. Soarta noastră în lumea aceasta fiind asemenea cu soarta lui Hristos, noi nu trebuie să ne aşteptăm să fim primiţi cu bucurie acolo unde El este primit cu ocară. Nici ca noi să fim iubiţi acolo unde este El alungat. Fiind părtaşi cu Hristos la tot ce se-ntâmplă printre oameni, la fel trebuie să ne mângâiem cu nădejdea că vom fi părtaşi cu El şi-n vremea răsplătirii Lui. În a fi părtaşi cu Hristos la tot ce întâmpină El pe pământ ar trebui să ne găsim noi marea bucurie şi mângâiere în orice loc şi-n orice vreme în viaţa aceasta. Şi unde Domnul nostru este prigonit, acolo şi noi să nu ne mirăm că vom avea parte de aceasta. Citeşte în continuare »

„Orice pedeapsă…
aduce celor ce au trecut prin şcoala ei
roada dătătoare de pace a neprihănirii“
(Evrei 12, 11).

Mi-s ochii – ape moarte…
O, Doamne, cer pedeapsa!
Păcătuit-am foarte
Cu inima şi coapsa! Citeşte în continuare »

31. Zis-a iarăşi: de te vor supăra pe tine cândva gândurile mândriei, zi-i acelui drac aşa: du-te de la mine, satano, de vreme ce zice Domnul că tot cel ce se va înălţa, smeri-se-va, iar de îmi zici că sunt om bun şi cucernic, eu abia atunci mă voi pricepe că sunt bun, când voi avea smerenie!

32. Zis-a iarăşi: de vei cădea în vreun păcat şi după aceea îl vei părăsi şi vei începe a te umili, a te scârbi şi a te căi de acel păcat, ia aminte ca până la moartea ta, neîncetat să te căieşti, să te scârbeşti şi să suspini către Domnul Dumnezeu. De nu te vei scârbi de păcatele tale, iarăşi vei cădea într-însele. Că scârba pentru păcate este sufletului frâu tare şi nu îl lasă să cadă. Citeşte în continuare »

Pentru cei care îmi cer „fotografie“…

 

De ani de zile mă îmblătesc unii cu rugarea să le trimit fotografia, iar alţii cu cererea să o dau la foaie.

Să mă ierte că nu le-am răspuns nimic. În Lumina Evangheliei este o singură „fotografie“ pe care trebuie să o privim şi admirăm: Iisus cel Răstignit pentru noi şi mântuirea noastră. Toţi ceilalţi trebuie să stăm jos, cu feţele aplecate la picioarele Crucii Sale. Prin El suntem ceea ce suntem. Toate „meritele“ noastre sunt darurile Lui.

Ce frumos a spus Sfântul Apostol Pavel acest lucru: „Departe de mine gândul de a mă lăuda cu altceva, decât cu Crucea Domnului nostru Iisus Hristos“ (Galateni 6, 14). „Nu mă voi lăuda decât întru slăbiciunile mele, căci puterea lui Hristos întru neputinţă se desăvârşeşte“ (II Cor. 12, 5-10). Citeşte în continuare »

Ce dulce-a fost cândva chemarea
Cuvântului mântuitor,
– Tu l-ai respins cu nepăsarea,
şi-acum atâtea răni te dor!

Ce dulce-a fost cândva tăcerea
de dup-al rugăciunii har,
– Tu i-ai rărit îngenuncherea,
şi-acum ţi-e inima gheţar.

Ce dulce-a fost cândva umblarea
cărărilor cu ochi curaţi,
– Tu le-ai schimbat încredinţarea,
şi-acum în plâns pustiu te zbaţi.

Ce dulce-a fost cândva ocara
alături de Hristos, lovit,
– Tu i-ai îndepărtat povara,
şi poţi s-o tot regreţi zdrobit. Citeşte în continuare »

10 J Sf. Mc. Arhid. Lavrentie;
Sf. Sfinţit Mc. Sixt, Ep. Romei;
Sf. Mc. Ipolit (Post)

Noul Testament – 1 Corinteni 3

Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 379 şi 380

T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. II
– Capitolul 5: Întâia judecată

august, 2017
L Ma Mi J V S D
« Iul    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR