Arhiva pentru marți, 17 octombrie 2017

1. Oamenii se socotesc raţionali. Însă pe nedrept, căci nu sunt raţionali. Unii au învăţat cuvintele şi cărţile vechilor înţelepţi. Dar raţionali sunt numai aceia care au sufletul raţional, pot să deosebească ce este binele şi ce este răul, se feresc de cele rele şi vătămătoare sufletului şi toată grija o au spre cele bune şi folositoare sufletului; iar acestea le săvârşesc cu multă mulţumire către Dumnezeu. Numai aceştia trebuie să se numească oameni raţionali.
2. Omul cu adevărat raţional are o singură grijă: să asculte de Dumnezeul tuturor şi să-I placă; şi numai la aceasta îşi deprinde sufletul său: cum să-I placă lui Dumnezeu, mulţumindu-I pentru o aşa de mare purtare de grijă şi pentru cârmuirea tuturor, orice soartă ar avea el în viaţă. Pentru că e nepotrivit să mulţumim pentru sănătatea trupului doctorilor care ne dau leacuri amare şi neplăcute, iar lui Dumnezeu să nu-I mulţumim pentru cele ce ni se par nouă grele şi să nu cunoaştem că toate ni se întâmplă cum trebuie, spre folosul nostru şi după purtarea Lui de grijă. Căci în cunoştinţa şi credinţa cea către Dumnezeu stau mântuirea şi desăvârşirea sufletului. Citeşte în continuare »

17 M Sf. Prooroc Oseea; Sf. Cuv. Mc. Andrei Criteanul

Noul Testament – 1 Timotei 4

Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 495 si 496

T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. II
– Capitolul 12: Dovada supremei iubiri

Cine-ţi va-ntreba vreodată
de-al tău nume pe-un vecin,
toţi vecinii tăi să-i spună:
– E-un adevărat creştin.

De-ţi va întreba părinţii
despre felul tău curat,
bunii tăi părinţi să spună:
– E-un fiu bun cu-adevărat.

Dacă-ţi va-ntreba pe fraţii
de credinţă în Hristos,
fraţii tăi să poată spune:
– E un frate credincios.

Citeşte în continuare »

1. Hristos este Piatra din capul unghiului.
O, oameni de pretutindeni şi de totdeauna,
în mijlocul vostru, Temelie veşnică, stă Unul,
El, Unicul
– şi voi nu-L cunoaşteţi…
În mijlocul ştiinţei şi al filozofiei stă El,
soluţia unică şi criteriul unic,
fără de care nu se poate rezolva nimic real şi convingător.
Ferice de înţelepciunea care Îl descoperă! Citeşte în continuare »

După suspendarea foilor «Ecoul» şi «Alarma» de la Făgăraş, Lucrarea Oastei ajunsese iarăşi la un impas greu. Ce era de făcut?

Domnul i-a îndreptat gândul Părintelui spre foaia «Ostaşul Domnului» din Bucureşti, care încetase a îndeplini rolul său mare o dată cu apariţia foii «Isus Biruitorul», la începutul anului 1935.

Autorizaţia de apariţie nu-i fusese anulată şi dreptul de tipărire rămăsese urmaşilor părintelui Vasile – văduvei şi copiilor lui.

– Vom alerga iarăşi la «Ostaşul Domnului» – zise Părintele. Frate Marinel, gată-te de drum!

Astfel apăru, după o lună, în 17 octombrie 1937, nr. 1, anul III, din foaia «Ostaşul Domnului», noul curier frăţesc pentru Oastea Domnului…

Pe prima pagină, Părintele Iosif scria ca şi la numărul cu «Isto­ria unei jertfe»: Citeşte în continuare »

octombrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Sep   Noi »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR