Arhiva pentru joi, 23 noiembrie 2017

Introducem aici şi câteva însemnări referitoare la cursul Lucrării Oastei Domnului privind alimentarea fronturilor cu învăţăturile Sfintelor Scripturi, cu cărţile şi cu foile Părintelui Iosif care era istovit de această muncă titanică şi de boala care-l măcina, pe de o parte, şi de lupta declanşată împotriva lui, pe de altă parte.

Textul complet al acestor însemnări istorice se află şi în vol. I, cap. 18 şi în vol. IV.

Totuşi să urmărim şi aici ce spune Părintele Iosif:

Cu sufletul meu rănit

La răspunsul meu de la Geoagiu, Î. P. S. Sa n-a mai reflectat. Am înţeles că iarăşi s-a supărat. Şi a urmat iarăşi o lungă tăcere.

Eram cu sufletul mereu mâhnit. Citeşte în continuare »

23 J †) Sf. Cuv. Antonie de la Iezerul-Vâlcea;
Sf. Ier. Amfilohie, ep. Iconiei, şi Grigorie, ep. Acragandelor

Noul Testament – 1 Petrui 4

Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 559 si 560

T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. II
– Capitolul 16: Din cetate în cetate

În noaptea de 23 noiembrie, între unele din cele mai grele încercări, Domnul m-a înştiinţat într-o scurtă vedenie că înainte de 11 ianuarie voi fi acasă. M‑am mângâiat şi întărit nespus de mult cu această tainică şi duioasă înştiinţare, după cum făcusem şi în Săptămână Patimilor din 1960 în beciul Securităţii din Cluj, când mai fusesem într-o astfel de stare… Dar eram încredinţat şi acum, ca şi atunci, că această casă va fi Casa mea cea de Sus. Şi mă pregăteam în linişte, cu lacrimi şi cu dor să merg la Acasa aceasta.

Zi şi noapte mă frământam cum să-mi împlinesc cel mai bine în acest timp scurt datoria pe care mi-o simţeam, de trimis al Domnului aici în mijlocul acestor nenorociţi. Făceam tot ce omeneşte îmi era cu putinţă în acele condiţii, dar cu groază constatam că, în afară de cei trei condamnaţi pentru păcate mici, care se hotărâseră pentru Domnul în lungile mele stări de vorbă cu ei, toţi ceilalţi, vinovaţi de păcate mari, erau căzuţi atât de adânc în stăpânirea diavolului, încât nu numai că nu simţeau nici un fel de mustrare de conştiinţă pentru păcatele lor şi nici o dorinţă după iertarea lui Dumnezeu, dar îşi manifestau o ură atât de violentă şi turbată faţă de Hristos şi Numele Său Sfânt, încât nu te suportau nici să le pomeneşti de El. Citeşte în continuare »

Hristos n-a scris nici o cântare,
dar lumea-ntreagă este plină
de imnurile izvorâte
din a Lui dragoste divină.

O Iisuse Adorat,
Dumnezeu Adevărat,
tot ce-ai spus Tu s-a-mplinit
– fii slăvit, fii slăvit!

Hristos n-a scris vreo carte-n lume,
dar n-ar cuprinde lumea toată
atâtea cărţi câte-au fost scrise
de-a Lui iubire-adevărată.

Hristos nici n-a zidit cu mâna-I
nici o biserică pe lume,
dar plină-i lumea de altare
zidite de iubitu-I Nume.

Hristos e Dumnezeu, că-n totul
s-au împlinit a’ Lui cuvinte.
Spre El se-nalţă-a’ noastre inimi
în clipele cele mai sfinte.

TRAIAN DORZ din ”Cântări Nemuritoare”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

Avuţia cea mai mare e credinţa-adevărată
care îţi îndrumă viaţa pe cărarea cea curată,
şi-i nădejdea neclintită în izbânda jertfei sfinte
care-ţi dă mereu tăria să-ţi duci lupta înainte,
şi-i iubirea neschimbată, una-n veci cu legământul,
şi-o va moşteni acela care-şi va ţinea cuvântul.

Nu-i comoară-n lumea-ntreagă mai de preţ ca mântuirea,
fericit acela cărui asta-i este moştenirea;
cine-i ştie preţul mare şi răsplata ce-o aduce
poartă pentru ea, în viaţă, orice sarcină şi cruce,
rabdă pentru ea oricâte nedreptăţi şi suferinţe,
ea dă veşnica răsplată a cereştii biruinţe.

Citeşte în continuare »

noiembrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Oct   Dec »
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  
Colinde
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR