În continuare, iată şi scrisoarea comandantului unei închisori, datând din 25 decembrie 1925, când Oastea îşi serba doar trei ani, nu zece…

Domnule redactor!

Pe această cale aduc mulţumirile de la inimă ale arestaţilor din această închisoare pentru mult preţuita dumneavoastră gazetă pe care o trimiteţi în trei exemplare, în mod gratuit, acestei închisori.

Tot pe această cale primiţi, Onorată Redacţie, mulţumirile acestei închisori pentru darul sufletesc trimis în mod gratuit acestor rătăciţi care, prin citirea, explicarea şi ascultarea preţioasei dumneavoastră gazete, au devenit şi devin suflete mai blânde; şi se aude din gura lor des pronunţân­du‑se în formă de rugăciune numele Domnului Iisus Hristos, al Maicii Domnului şi se cunoaşte foarte, foarte vizibil cum aceşti bărbaţi şi femei rătăcite, de când au conţinutul luminoasei dumneavoastră gazete, s-au schimbat. Şi acum se prezintă cerând cărţi de religie, pe care în trecut le batjocoreau şi îşi făceau din foiţele lor ţigări cu diferite buruieni.

Se prezintă în număr deplin la Sfintele Slujbe religioase la care până aici trebuia scoşi cu forţa.

Au început a pierde şi păcătosul obicei de a înjura.

Recunoscându-se de noi binele şi ajutorul mult preţioasei dumneavoastră gazete, vă mulţumim din suflet şi vă rugăm, întrucât e cu putinţă, a trimite şi pe anul viitor aceste numere gratuite, având intenţia de a le lega în volume, spre păstrare la această închisoare.

Arad, la 25 decembrie 1925, Ioan Salvin,

Directorul Închisorii Tribunalului Arad

A doua operaţie – în anul 1933, la Davos, în Elveţia

Ajuns în Elveţia, s-a internat în Sanatoriul „Solsana“ al dr. Vogel Eysern din oraşul Davos-Dorf.

Aici, datorită stării lui foarte grave, este ţinut pentru analize, pregătirea intervenţiei şi operaţia propriu-zisă până spre sfârşitul lui septembrie 1933.

Intervenţia se face la plămâni.

Din tabelul temperaturii pe luna august reiese că operaţia s-a efectuat în ziua de 16.

Un plămân este ridicat mai sus, rămânând sănătos şi întreg numai unul. Aceasta se cheamă frenicetomie şi se făcea bolnavilor de piept când nu mai era nici o altă şansă. Dar nici în urma acestei operaţii părintele nu s‑a simţit mai bine, deşi a stat în sanatoriu opt luni de zile.

S-a întors în ţară tot bolnav, poate mai bolnav de cum plecase. În ziua de 27 septembrie 1933 figurează şi pe tabelul de temperatură de la sanatoriul din Davos – documentul arată că are 36, 5 grade – şi pe nota de plată a sanatoriului din Geoagiu.

Poate a fost dus direct la Geoagiu, trecând pe acasă doar să-şi mai lase din bagaje, la reîntoarcerea din Elveţia.

Boala îl secătuise cu totul, aşa că de multe ori nu mai trăgea nădejdea de întoarcere în ţară.

Mă întorc de la cel mai greu examen duhovnicesc pe care l-am avut în viaţa mea… Mă întorc de la Davos cu un nume nou: „Slăbănogul Oastei“, spunea el atunci.

Ne permitem să completăm şi să întregim tabloul de mai sus, arătând că acest „slăbănog“ a reuşit în cei zece ani să uimească o lume întreagă cu munca şi realizările lui.

Pe acea vreme erau atâtea societăţi care se pretindeau că lucrează pentru ridicarea şi luminarea poporului.

În Ardeal, „Astra“ de la Sibiu. În Bucureşti, „Temperanţa“, „Cultura Poporului“ etc., etc., unde se cheltuiau milioane. Dar, în realitate, atât de relativ a fost aportul acestora la moralizarea şi spiritualizarea poporului, prin Hristos în casa şi în nevoile lui zilnice…

Cu ce nume – afară de conferinţe, şedinţe şi vorbe – se puteau prezenta acestea în faţa celor care le suportau cheltuielile?

Dar Părintele Iosif, cunoscător al sufletului poporului nostru, meşter în mânuirea graiului şi a condeiului, a reuşit să dezvolte o literatură religioasă plină de vigoare, care să însănătoşească, înnoind, viaţa spirituală a Bisericii şi a neamului.

Prin cărţile, foile şi scrisul său evanghelic – până la data aceea – reuşeşte să întoarcă la Hristos peste 70.000 de suflete.

Aşa, bolnav şi suferind, lucrează zi şi noapte, golind – prin puterea cuvântului sfânt – crâşmele, umplând bisericile şi întronând pe Hristos până şi în temniţe. Dovedind astfel cu fapta cum trebuie slujit Dumnezeu şi cum trebuie să ne iubim Biserica, naţiunea şi poporul.

din „PROFETUL VREMILOR NOASTRE”, vol. 2
ALBUM DE ÎNSEMNĂRI ŞI DOCUMENTE
despre viaţa şi opera Părintelui IOSIF TRIFA
Culegere şi prezentare: Moise Velescu
Editura «Oastea Domnului» – Sibiu, 2000

Lasă un răspuns

noiembrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR