După ce S-a născut Iisus în Betleemul din Iudeea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim şi au întrebat: „Unde este Împăratul de curând născut al iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit şi am venit să ne închinăm Lui“.

Când a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a tulburat mult; şi tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el. A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului şi a căutat să afle de la ei unde trebuia să Se nască Hristosul.

„În Betleemul din Iudeea“, i-au răspuns ei, „căci iată ce a fost scris prin proorocul: «Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie Care va fi Păstorul poporului Meu Israel»“.

Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi şi a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua. Apoi i-a trimis la Betleem şi le-a zis: „Duceţi-vă de cercetaţi cu de-amăruntul despre Prunc; şi, când Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui“.

După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul. Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie. Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ şi I s-au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă.

În urmă, au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod; şi s-au întors în ţara lor pe un alt drum.

După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, şi-i zise: „Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, fugi în Egipt şi rămâi acolo până îţi voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să-L omoare“.

Iosif s-a sculat, a luat Pruncul şi pe mama Lui, noaptea, şi a plecat în Egipt. Acolo a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlinească ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice: „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt“. Atunci Irod, când a văzut că fusese înşelat de magi, s-a mâniat foarte tare şi a trimis să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească de la doi ani în jos, care erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea pe care o aflase întocmai de la magi.

Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: „Un ţipăt s-a auzit în Rama, plângere şi bocet mult: Rahela îşi jelea copiii şi nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau“ (Matei 2, 1-18).

 

Aceasta este însă numai una, prima, dintre măsurile luate împotriva „Cu­vântului întrupat“. Era începutul. Lupta va continua până la cruce, până la răstignire şi moarte; până la mormânt.

Dar slăvit să fie Domnul Care a ieşit biruitor, sfărâmând toate planurile vrăjmaşului înrăit, rupând peceţile, prăvălind piatra şi înviind a treia zi din morţi. Apoi arătându-Se deseori, timp de patruzeci de zile, alor Lui – timp suficient ca să poată restabili şi după înviere adevăratele şi dulcile raporturi dintre El, Cel înviat, Care a fost mort şi acum este viu în vecii vecilor, şi ucenicii Săi – vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăţia lui Dumnezeu.

Arătarea Lui se face pentru ca încrederea lor să crească, îndoielile să li se spulbere, iar El să poată fi mărturisit cu adevărat ca un „Biruitor al morţii“. Arătarea Lui se face în mod succesiv şi progresiv, de la unul, la cinci sute. Frumoasa, liniştita şi obişnuita Lui prezenţă risipeşte încetul cu încetul orice umbră de îndoială, iar ucenicii Lui devin „martorii“ celei mai mari minuni petrecute vreodată pe acest pământ – fapt adus pe parcursul istoriei la cunoştinţa întregului neam omenesc. Şi înalţă apoi semnul biruinţei Lui mai presus de orice înălţime, plecând la picioarele Crucii aproape întreaga omenire, iar Evanghelia Lui făcând-o cunoscută tuturor, pentru că sfârşitul pentru întâia existenţă va veni numai după ce Evanghelia acestei Împărăţii va fi vestită tuturor şi în toată lumea (Matei 24, 14). Minunea aceasta se realizează prin ucenicii Săi şi prin urmaşii lor.

Aceasta a fost lupta nereuşită a vrăjmaşului diavol dusă împotriva „Cuvântului întrupat“.

…Iată acum mărturia privitoare la măsurile luate

va urma

din „PROFETUL VREMILOR NOASTRE”, vol. 2
ALBUM DE ÎNSEMNĂRI ŞI DOCUMENTE
despre viaţa şi opera Părintelui IOSIF TRIFA
Culegere şi prezentare: Moise Velescu
Editura «Oastea Domnului» – Sibiu, 2000

Lasă un răspuns

decembrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR