Căzut pe front în „şcoala“ de la Geoagiu

 

S-a întâmplat ceea ce era de aşteptat. Istovit de uriaşa muncă, am căzut pe front. Şi am plecat în „şcoala“ de la Geoagiu. Medicii clătinau din cap. Eram într-o stare grozavă. Numai schelet; şi, în starea aceasta, aşteptam o mângâiere oarecare. Aşteptam de la Sibiu un semn de mângâiere, dar el  mi-a venit de la Bucureşti. M-au cercetat fraţii Oprişan şi Lascarov. M-au mângâiat şi m-au sărutat. Nu voi uita niciodată această scumpă mângâiere. Chiar dacă ar fi cândva contra mea, eu le voi păstra şi dincolo de mormânt dragostea şi recunoştinţa mea pentru această mângâiere.

Nu peste mult, mi-a venit şi de la Sibiu o mângâiere: o aspră provocare să plătesc imediat o datorie pe care o avea foaia «Lumina Satelor» la tipografia Arhidiecezană. Şi mă strângea de gât cu această provocare, tocmai în clipele când mă zbăteam între viaţă şi moarte.

Şi atunci mi-am zis, plângând: Iată, asta e răsplata că mi-am jertfit sănătatea şi viaţa la «Lumina Satelor». Prin munca şi jertfa mea, am plătit la tipografia Arhidiecezană pentru tipărirea de cărţi şi foi, suma de 7.769.169 lei. Iar acum pentru o bagatelă – o datorie de 80.000 lei – eram strâns, fără milă, de gât.

Şi n-a trecut mult şi Sibiul mi-a mai trimis o mângâiere: înştiinţarea că sunt demis din postul ce l-am avut; o veste rece, oficioasă, fără nici un cuvânt de mângâiere (fireşte, „demisia“ de atunci nu înseamnă ca acum „ieşirea mea din Biserică“) – asta îmi venise tocmai la împlinirea celor douăzeci de ani de preoţie.

Îşi poate închipui oricine starea mea sufletească, în faţa acestor izbituri. Am trimis la Consistor o lungă jelanie, de vreo 7-8 coli, în care îmi arătam durerea şi mâhnirea. Iar la foaie, am trimis spre publicare un articol „Răsplata lumii“ (dar cei de la foaie s-au temut să-l publice). Probabil, dându-şi seama de această greşeală, mai târziu, când m-am întors la Sibiu, Mitropolia mi-a conferit titlul de protopop.

 

 

Se închide Librăria

 

În vremea asta, de acasă, tot veşti rele. Tipografia n-are ce „măcina“. Cambiile bat la uşă. La Consistor trebuie să plătim chiriile până la ultimul ban. Librăria nu mai putea rezista cu o chirie de cinci mii lei lunar, pe care o încasa Consistorul. Am închis-o. Localul librăriei a fost închiriat de Consistorul, dornic de „evanghelizare“, unui negustor care şi-a deschis, acolo unde fusese librăria Oastei, un magazin de coloniale, „La paşa“.

 

 

Reîntors la front

 

Refăcut, în parte, – printr-o minune de la Dumnezeu – mă reîntorc la front, după un an de zăcere la pat. Aflu totul răvăşit. Datorii de un milion strigă din toate părţile.

Bolnav pe jumătate, trebuie să mă bag iar la jug. Redeschid Librăria, Consistorul îndurându-se a-mi reduce chiria la două mii cinci sute lei lunar (cu atât stă şi azi). Toamna, trebuie să-mi încep iar odihna prescrisă de medici. Dar cine mai avea vreme de odihnă? Lucram cu boala-n oase. Şi tăceam, cu toate că mă înecam în greutăţi şi datorii. Într-aceea, a venit atacul de la Cernăuţi, care mă acuza că fac „câştiguri“. Le-am răspuns că tot „câştigul“ meu este o datorie de peste şase sute mii lei.

Înţelegând despre această stare grea, fraţii de la Bucureşti au început a striga: „Săriţi, fraţi ostaşi, că se îneacă părintele Iosif! Tipografia e în primejdie de a ajunge la licitaţie…“ Şi au sărit fraţii în ajutor. Dar Consistorul şi Mitropolia n-au sărit. Mă înecam în faţa lor şi se uitau nepăsători. Aveau peste patruzeci de case la Sibiu – moşii şi păduri – nici măcar cu un leu n-au sărit în ajutor. Atunci, de fapt, era primejdia cu „Tipografia Rosenthal“, dar nimeni nu s-a mişcat. Acum însă i-ar trebui Mitropoliei o tipografie salvată. Ruşine!…!…

 

 

„Nu se poate“

 

Prin strigarea de la Bucureşti, s-a strâns cu totul (cu Banca Naţională cu tot) un ajutor de vreo două sute cincizeci mii lei. Dar ce era acest picur, într-o mare de datorii?

Împins de valuri, m-am prezentat la Î.P.S. Sa, Mitropolitul Nicolae şi am cerut un ajutor. Am cerut să mi se lase «Lumina Satelor» să o tipăresc în tipografia „Oastea Domnului“, măcar două-trei luni, căci în chipul acesta mi se uşura mult situaţia. Dar pr. mitropolit mi-a respins îndată această cerere, spunând că-şi au tipografia Arhidiecezană.

 

 

Un zâmbet care taie

 

Cu acest prilej, Înaltul Ierarh m-a întrebat, zâmbind: „Aşa-i că-ţi pare rău c-ai cumpărat tipografia?“…

 Era acesta un zâmbet tăios, care m-a rănit până în adâncul sufletului. Până voi intra în pământ, mă urmăreşte mereu acest zâmbet sarcastic, ce mi-a [fost] dat drept încurajare în cele mai grele clipe din lupta mea.

De altcum, Î.P.S. Sa, Mitropolitul Nicolaie de la început a urât această tipografie. O dovadă e şi faptul că, iată, s-au împlinit cinci ani şi Î.P.S. Sa nu s-a coborât, nici măcar din curiozitate, să vadă unde şi cum sunt tipografia şi librăria Oastei Domnului.

va urma

din „PROFETUL VREMILOR NOASTRE”, vol. 1
ALBUM DE ÎNSEMNĂRI ŞI DOCUMENTE
despre viaţa şi opera Părintelui IOSIF TRIFA
Culegere şi prezentare: Moise Velescu
Editura «Oastea Domnului» – Sibiu, 1998

Un răspuns pentru “ISTORIA UNEI JERTFE (IV)”

  • Petru Giurgi:

    … Doua lucruri imi atrag atentzia in chip deosebit aici: 1. Spiritul profetic al Parintelui Iosif, cu care „vedea” in oameni, chiar si in cei mai apropiati (?…) Cat de adevarata s-a dovedit nu mult mai tarziu „temerea” Parintelui cu privire la „ofiterii” Oastei (Oprisan si Lascarov…): „Chiar daca ar fi candva CONTRA mea, eu le voi pastra si dincolo de mormant dragostea si recunostintza mea…) 2. „Destinul inevitabil” al marilor oameni ai lui Dumnezeu, eroii credintei, exprimat limpede de condeiul de aur al Fratelui Traian Dorz (care, la fel, are iz profetic): „… Voi TOTI CATI SPUNETI ADEVARUL / de foc si drum va pregatiti,/ DE FOC, caci focul E-NDRAZNEALA,/ de drum, caci DRUMU-L MOSTENITI./ Cat Dumnezeu este-NCERCARE / si cat in lume-i domn CEL RAU, / tu, CEL CE APERI ADEVARUL / PE CRUCE ESTE LOCUL TAU!”
    … De tinut minte, de luat aminte!
    Slavit sa fie Domnul!

Lasă un răspuns

octombrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR