1. Nu rosti sentinţa despre Adevăr când tu însuţi nu te ţii de învăţătura izvorâtă de la el.
Nu socoti că locul tău este numai între cei pe care îi laudă Biblia,
iar locul celor care nu spun ca tine, între cei pe care îi mustră.
Nu te compara numai cu sfinţii şi cu martirii, când ar trebui să te compari cu vameşii şi cu păcătoşii!
Căci mândria a nimicit mai multe suflete decât a mântuit smerenia.

2. O, ce mare bucurie şi fericire aduce fiinţei noastre fiecare adevăr pe care mintea noastră îl pătrunde
şi fiecare cuvânt care n-i s-a descoperit priceperii şi raţiunii noastre.

3. În bucuria şi setea adevărului stau atât râvna noastră după citirea şi după ascultarea Cuvântului Sfânt, cât şi bucuria cea mare pe care o avem pătrunzându-l;
stă şi dorinţa după meditaţiile şi după vestirea din Evanghelie,
dar şi odihna cerească aflată în ele;
stă şi alergarea după cuprinderea comorilor cereşti, dar şi negrăita bucurie că le-am aflat.

4. O, ce mare bucurie ne dăruieşte Domnul nostru Iisus Hristos ori de câte ori ni se descoperă din nou şi din nou cunoaşterea Lui în vreun fel mai luminos!
Prin cuvintele Sale sau prin faptele Lui de dragoste, tot mai pline de putere faţă de noi, ne vorbeşte mereu El.
De aceea, cu cât Îl aflăm mai mult, cu atât Îl căutăm mai însetaţi.

5. N-ai văzut tu oare niciodată pe Dumnezeu în lucrările Lui?
N-ai văzut tu cerul înstelat, lucrarea Mâinilor Lui (Ps 19)?
N-ai văzut tu rânduiala desăvârşită cu care se urmează toate lucrările Sale, de la firul ierbii şi până la soare?
Din primăvară şi până în iarnă?
Şi de la furnică până la Cosmos?
Toate acestea Îl arată pe Dumnezeu!

6. N-ai văzut tu atâtea proorocii împlinite,
atâtea rugăciuni ascultate,
atâtea minuni petrecute cu tine şi cu alţii?
N-ai văzut, într-adevăr, tu niciodată pe Dumnezeu în toate aceste lucruri din afara şi din lăuntrul tău?
O, ce nenorocit este un astfel de orb!

7. Taina credinţei se păstrează într-un cuget curat (I Tim 3, 9).
Iar cine pierde acest cuget curat îşi pierde o dată cu el şi credinţa. După cum se pierde un mir scump când s-a spart vasul în care fusese păstrat.

8. Ce credinţă sinceră şi curată au copiii cei care au un cuget curat şi o inimă neprefăcută!
Ca ei sunt şi toţi cei care sunt asemenea lor!
Ei cred totul (I Cor 13, 7), cu grabă şi cu sinceritate.
De aceea pot fi totdeauna binecuvântaţi de Dumnezeu,
dar şi înşelaţi de oameni.

9. Când sufletul s-a otrăvit şi s-a întunecat cu fărădelegea, el cade în starea de îngheţ duhovnicesc.
Atunci credinţa lui moare, se pierde şi se strică (I Tim 1, 19).
Iar omul ajunge fără credinţă.
Sau cu o credinţă stricată, ceea ce este nespus mai rău chiar şi decât lipsa ei (II Tes 2, 11-12).

Va urma…

Traian Dorz, din „Avuţia Sfântului Moştenitor”

Lasă un răspuns

decembrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Colinde
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR