10. Să nu-i închini Domnului numai plecăciunile tale,
numai crucile şi mătăniile tale,
iar inima şi picioarele inimii tale şi ale faptelor celorlalte să le păstrezi pentru păcat şi pentru lume.

11. Să nu-i închini Domnului numai pomenile tale, rugăciunile şi cântările tale,
iar mintea ta şi inima ta să fie păstrate pentru gândurile lumeşti şi rele!

12. Să nu-i închini lui Dumnezeu numai duminicile tale, numai sărbătorile tale,
iar celelalte zile ale tale să-ţi fie păstrate numai pentru lucruri străine de Dumnezeu şi plăcute diavolului.

13. Să nu-i închini lui Dumnezeu numai doi bănuţi sau numai două ceasuri, adică numai rămăşiţa bunurilor tale sau a vieţii tale,
iar multul acestora să fie păstrat şi risipit în deşertăciune.
Căci aceasta este nimicirea ta veşnică.

14. Numai când Îi închini Domnului fiinţa ta întreagă şi ce ai tu total şi deplin, atunci I-ai adus lui Dumnezeu o închinare vrednică de El.
Unei astfel de închinări, Domnul îi întoarce totdeauna totul cu o dobândă însutită.
Iar pe deasupra, îi dă şi răsplata cea mai presus de orice închipuire, a priceperii omeneşti: viaţa veşnică (Mc 10, 29-30).

15. Hristos n-a venit şi n-a vorbit numai pentru inimă, ci şi pentru minte.
N-a venit şi n-a vorbit numai pentru credinţă, ci şi pentru judecată, pentru pricepere.
N-a venit numai pentru sentiment, ci şi pentru raţiune.
Deci pentru întreaga noastră fiinţă.
Şi n-a venit numai pentru răsplată, ci şi pentru osândă.

16. Numai cu inima, fără minte, nu-L poţi înţelege pe Hristos;
şi nici numai cu mintea, fără inimă.
Trebuie amândouă, fiecare la locul ei şi în măsura ei.

17. Când chiar acei care spun că au venit la Hristos şi când chiar cei care stau lângă Iisus sunt orbi şi sunt fără vederea sufletului lor, atunci această nenorocire este de o mie de ori mai jalnică şi mai primejdioasă ca aceea a trupului lor.
Pentru că un astfel de orb îşi închipuie că vede. Şi cine îşi închipuie că vede, cum să mai caute vindecarea?
Şi se pretinde ca învăţător al altora. Şi cine se pretinde un învăţător al altora, cum să mai primească el învăţătură de la alţii?

18. Priveşte-i pe cei care „stau lângă Hristos“, să-i vezi cum umblă, cum trăiesc, cum se poartă, nu numai cum vorbesc şi cum stau.
Nu cum merge gura lor, ci cum merg faptele lor, adunarea lor şi familia lor.
Şi-abia atunci vei vedea dacă văd sau dacă sunt nişte orbi.
Dacă sunt nişte vii sau nişte morţi.

19. Nu te lua prea mult după vorbele nimănui, niciodată, până când mai întâi nu-i vezi umbletele aceluia.
Căci mulţi s-au luat după vorbe de orbi… şi-au ajuns în gropi din care n-au mai putut ieşi în veci (Mt 15, 14).

20. Dacă aţi fi orbi faţă de plăcerile şi deşertăciunile lumii, n-aţi avea păcat.
Pentru că atunci n-aţi mai vedea ispitele atrăgătoare la care aveţi acum aţintite toate privirile voastre şi tot timpul vostru.
Dar vai de cel care este orb faţă de Dumnezeu şi nu caută vindecarea ochilor lui.
O, Dumnezeul Luminii, luminează-ne pe toţi deplin.
Amin.

Traian Dorz, din „Avuţia Sfântului Moştenitor”

Lasă un răspuns

decembrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Colinde
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR