din cuvântul fr. Traian Dorz
de la adunarea de sfat frăţesc de la Comăneşti – august 1988

Bogatul, tânărul din Evanghelie, din trecut, a zis: „Doamne, ce bine să fac ca să moştenesc împărăţia cerurilor?”. Mântuitorul i-a spus: „Binele este unul singur. Binele este cel din faţa ta. Primeşte-l pe el, ascultă-l şi-l urmează; şi vei intra în viaţa veşnică. Dar ca să fii desăvârşit, vinde-ţi tot ce ai, împarte la săraci şi vino şi Mă urmează. Şi vei avea o moştenire cerească”.

Uite, trebuie să vindem noi ceva pentru Împărăţia cerească. Să vindem păhărelul, să vindem lăcomia, să vindem bârfirea, să vindem tot ceea ce este o zestre vinovată, care ne împiedică să moştenim Împărăţia lui Dumnezeu.

Împărăţia lui Dumnezeu se câştigă cu năvală. Marii oameni ai lui Dumnezeu cât au dat pentru ea! Şi-au lepădat averile, şi-au lepădat viaţa, şi-au lepădat tot… şi libertatea, ca să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu. Noi să nu lepădăm? Noi să nu cheltuim? Noi să nu renunţăm? Noi să nu jertfim nimic?

Aş dori foarte mult să se aleagă în fiecare zonă – dacă nu în fiecare adunare – măcar trei fraţi la care totdeauna fraţii să poată merge să le spună. Şi să ai deplină încredere că ei, prin Cuvântul lui Dumnezeu, ne vor lămuri. Problemele de însoţire în familie… asta e foarte important. Că aţi văzut câte rele şi nenorociri vin din cauza grabei sau a ascunzişului în care se fac de multe ori astfel de însoţiri.

Alegeţi trei fraţi în zona frăţiilor voastre cu care să vă sfătuiţi, de la care să primiţi îndemnul. Care pe urmă, mai departe, vor primi îndemnul de la fraţi, dacă e nevoie. Şi să ne ajutăm unii pe alţii să rezolvăm acele probleme care se găsesc mai spinoase, pe care nu le putem [rezolva singuri]. Dacă în fiecare zonă ar fi… n-ar fi nevoie să vină un tânăr nu ştiu de unde sau o tânără de undeva să se plângă şi să trebuiască ceasuri, zile întregi să mergi pe drumuri şi să angajezi discuţii. Noi n-am vrut să facem nici anchete, nici procese niciodată, nimănui. N-am întrebuinţat decât lacrimile şi rugăciunea, şi Cuvântul lui Dumnezeu, să-i convingă că trebuie să asculte de Dumnezeu. Cine n-ascultă de Cuvântul lui Dumnezeu, atunci, ce spune mai departe Cuvântul? „Să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş.” Dacă nu ascultă… dacă nu ascultă şi dacă nu ascultă nici a treia oară, atunci consideraţi-l… izolaţi-l, rupeţi orice legătură cu el.

Aceste hotărâri trebuie să le ia fraţii din zona respectivă, care cunosc problemele şi care ştiu gradul de greutate şi de gravitate al fiecărei probleme. Să nu trebuiască să vină de la o margine a ţării până la alta. Că vin până la noi… mai vin, dar… n-ar trebui să ajungă lucrurile acestea până acolo. Că lucrurile acestea ar trebui să nu se provoace de la început. Că, dacă se iau măsuri din timp să se îndemne tinerii şi părinţii să se roage lui Dumnezeu, să nu se grăbească, să se consulte cu Domnul cu postul, cu rugăciunea şi cu fraţii, lucrurile se pot aranja foarte frumos. Şi atunci n-ajung la conflicte şi la… nenorociri. Dar dacă se ajunge totuşi până acolo, tot acolo în zonă se pot rezolva lucrurile. Fraţii noştri trebuie să fie consideraţi vrednici să rezolve toate aceste probleme, din măsură ce ascultăm Cuvântul de la ei. Din măsură ce le cerem anumite îndrumări şi lămuriri, trebuie să ne simţim obligaţi să le ascultăm şi sfatul şi să le urmăm cuvântul, când e cazul să se ia nişte măsuri împotriva celor care nu ascultă.

Noi va trebui să luăm acuma astfel de hotărâri şi vă rog foarte mult să vă puneţi pe inimă cu toţii acest gând. Nu vă grăbiţi să luaţi hotărâri. Rugaţi-vă Domnului şi consultaţi-vă unii cu ceilalţi, cu Cuvântul lui Dumnezeu. Şi, după ce Domnul v-a dat aceeaşi încredinţare, porniţi la această rânduială bună în mijlocul nostru. Pentru că e nevoie să se pună rânduială. Mâine, când va fi nevoie ca autoritatea să stea de vorbă cu cineva, să ştie cel care se duce că-i sprijinit de toţi ceilalţi. Noi n-avem decât două posibilităţi: ori să ne unim acuma şi să luăm o hotărâre să fim în rânduială, ori să rămânem aşa dezbinaţi. [Şi] atunci sigur va veni, mâine, poimâine, măsura. Dumnezeu are posibilitate, cum spune acolo: „Pe cel rău, cu rău îl pierde”. Trimite alt rău, să-l pedepsească pe cel care nu ascultă. Iar cei care vor ajunge să răspundă personal să nu spună că Lucrarea i-a dat pe mâna nu ştiu cui. Pentru că Lucrarea Domnului şi toată frăţietatea noastră doreşte să ne acopere pe toţi. Dar dacă este cineva care nu ascultă – şi-i clar că n-ascultă –, atunci el însuşi să descopere ce va trebui să răspundă în faţa autorităţii şi de-un fel, şi de altul. Noi îi facem atenţi pe toţi cei care vor ajunge în astfel de condiţii să nu învinuiască pe nimeni, numai neascultarea lui. De aceea înştiinţăm acum, să se ştie pe viitor: fiecare va răspunde pentru sine însuşi. Răspundem pentru cei nouăzeci şi nouă care ascultă; dar pentru cel unul sau doi care nu mai ascultă… Dumnezeu singur ştie că trebuie să-i vină odată fiecăruia vremea să fie răsplătit după ascultarea sau neascultarea lui.

Eu sunt convins însă că între noi se va stabili armonia şi pacea. De aceea rugăm pe toţi fraţii de aici care aţi mai avut unele păreri deosebite şi, până acuma, am tot măcinat la moara aceasta goală, tot vorbind şi unii, şi alţii şi n‑am ajuns la un rezultat: să lăsăm acuma toate gândurile. Şi, de la punctul acesta de astăzi, să ne îmbrăţişăm, să renunţăm la gândurile străine, să ne unim cu fraţii, să intrăm în coloană. Aceasta, spre binele nostru şi al copiilor noştri, şi al urmaşilor noştri.

Iar când Domnul va rândui pe unul care va trebui să reprezinte Lucrarea în faţa autorităţilor, sprijiniţi-l, oricine ar fi. Pentru că, sprijinindu-l pe acel frate, ne sprijinim pe noi şi pe urmaşii noştri, pe toţi. În unitate stă putere, în dezbinare stă risipire şi pierzare. Deci aceasta este.

Eu aş vrea să vă pun practic în vedere gândul acesta. Gândiţi-vă care dintre toţi fraţii pe care i-aţi cunoscut de prin adunările noastre – fraţi devotaţi cauzei lui Dumnezeu, fraţi tineri, fraţi inteligenţi, fraţi capabili – [să fie cel] pe care să-l numiţi în faţa Domnului fratele care să poarte steagul mai departe şi pe care „mă leg să-l sprijin ca pe un frate care mă apără şi pe mine şi apără şi Lucrarea”.

Şi apoi pe zone, în fiecare zonă, să numiţi fraţi de care să ascultaţi mai ales în problemele de îndrumare a tineretului şi a familiilor. Sau problemele familiale. Că se ivesc, să ştiţi, multe probleme conjugale. Soţul şi soţia au probleme… şi vin… cine ştie până unde şi… Dar dacă aici sunt fraţii care au câştigat încrederea frăţească, ei vin şi mărturisesc şi se îndreaptă. Că-i altceva… e din Lucrare, e din familie. Poţi să-i împărtăşeşti unui frate care te-a hrănit din Cuvântul lui Dumnezeu şi care te-a îndrumat, poţi să-i împărtăşeşti şi durerea ascunsă pe care o ai în familie. Şi împreună, prin rugăciune şi prin sfătuire, şi prin citirea Cuvântului lui Dumnezeu, găseşti metode de aplanare şi de rezolvare a problemelor.

preluat din «Străngeţi fărâmăturile» vol. 5

 

Lasă un răspuns

decembrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
Colinde
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR