Arhiva autorului

Pr-Muntean M.

din foaia „Isus Biruitorul” , anul III (118), nr. 13, Sibiu, 28 martie, 1937

Părintele VLADIMIR POPOVICI

A trecut la Domnul în ziua de 28 martie 1984, la Cluj. A fost înmormântat în cimitirul din Mănăştur. A avut şi el, ca Părintele Iosif, la moartea sa încă o împotrivire din partea celor ce l-au urât. Dar nu poate fi prietenul mai mic scutit de ceea ce a avut parte prietenul său mai mare.

A văzut lumina zilei în oraşul Chişinău – Basarabia, în 6 februarie 1896, din părinţii: preot Vasile Popovici şi Eufrosina. Amândoi pă­rinţii erau de o mare credinţă, cinste şi evlavie, împlinindu-şi toate îndatoririle sfintei lor slujbe în cel mai frumos fel, spre slava şi voia lui Dumnezeu. Ta­tăl Ceresc i-a binecuvântat cu 11 copii, pe ca­re i-au crescut cu mul­tă grijă în dragostea şi frica lui Dumnezeu…
La naşterea celui de-al 11-lea copil, ma­ma a murit, fiind înmormântată la Mere­şeni – Lăpuşna, unde era atunci tatăl preot. A fost jelită cu multă durere şi lacrimi.

Mai ales pentru fiul ei Vladimir, pierderea mamei scumpe a fost o pricină de mare şi îndelungă durere. Plecarea mamei l-a făcut să dorească nespus de mult Împărăţia Cerească şi să se pregătească şi el pentru o viaţă care să-l facă tot mai vrednic de a fi în Împărăţia lui Dumnezeu, unde a plecat mama lui.
Mai târziu, când şi soţia sa iubită va pleca cu mulţi ani înaintea lui la Domnul, se va aprinde şi mai mult focul iubirii cereşti în inima sa. Era văr de-al doilea cu preotul Alexei Mateevici din Basarabia, care a scris poezia nemuritoare „Limba noastră-i o comoară”… Citeşte în continuare »

poezie-13

din foaia „Isus Biruitorul” , anul III (118), nr. 13, Sibiu, 28 martie, 1937

DIN INVATATURILE SANTULUI SILUAN
de Arhim. Sofronie

Despre nepãtimirea dupã asemãnarea lui Dumnezeu

 Lumina nezidită, care purcede din Dumnezeul Cel nepătimitor, arătându-se împărtăşeşte omului acea nepătimire după asemănarea lui Dumnezeu, care este şi ţelul ultim al nevoinţei creştine.

Dar întrebarea este: ce este nepătimirea? Judecând după formarea filologică a cuvântului, acest concept pare negativ; nu cumva şi realitatea înţelesului lui este negativă? Nu cumva prin aceasta se înţelege o “dezbrăcare” a vieţii? Nicidecum. Nepătimirea, în înţelesul creştin, nu înseamnă a se “dezbrăca” de fiinţă, ci a se înveşmânta cu o viaţă nouă, sfântă, veşnică, adică cu Dumnezeu. Apostolul Pavel spune: “… noi nu voim să ne dezbrăcăm, ci să ne îmbrăcăm, ca ce este muritor să se înghită de viaţă” (2 Cor 5,4). Citeşte în continuare »

28 M Sf. Cuv. Ilarion cel Nou; Sf. Cuv. Ştefan, făcătorul de minuni (Post)

Noul Testament – Luca 7, 35 -50
Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 147 şi 148
T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. I – Capitolul 13: Frumosul tineret creştin

marturii

din foaia „Isus Biruitorul” , anul III (118), nr. 13, Sibiu, 28 martie, 1937

În urmă cu unsprezece ani de zile, Radio Oastea Domnului începea emisia on-line, ”cam pe la ora când scriu acest mesaj, ora 21, dintr-un computer din sufrageria casei unde locuiam, ceea ce peste puţin timp s-a numit „Radio Oastea Domnului” a început să trimită în spaţiul internet primele cântări care împlineau vorba Poetului „Zburaţi cântări, pe dragoste şi unde…” spunea unul din fraţii fondatori, la un an de radio, adăugând și următoarea rugăciune pe care noi o repetăm an de an, plini de mulțumire și recunoștință Dumnezeului nostru care ne-a dat acest dar:

Doamne, au trecut unsprezece ani! „[…] şi nu întotdeuauna am fost vrednici de Lucrarea pe care ne-ai încredinţat-o, dar ai turnat mereu bucurii şi binecuvântări peste noi mai mult decât meritam.

Recunoştinţă veşnică Domnul nostru şi te rugăm să rămâi cu noi, chiar dacă uneori uităm să te chemăm. Suntem încredinţaţi că în slăbiciunea nostră, Tu ai fost mereu cu noi şi ne-ai luat pe braţele Tale, ne-ai mângâiat şi ne-ai întărit, ne-ai dat înţelepciune şi putere.

Doamne, fii Tu, pe mai departe, Candela paşilor noştri şi Îndrumătorul noastră! Numele Tău, am vrut să fie slăvit, Părinte, iar fraţilor noştri dragi, să le fim mângîiere şi încurajare. Astăzi când Oastea Ta suferă, am dorit să ne cunoaştem bogaţia de Har Ceresc, pe care ne-au lăsat-o înaintaşii, am dorit să cântăm smerit o cântare, am dorit să împărţim bucurile întâlnirilor noastre cu fraţii.

Cu ochii scăldaţi în lacrimi şi cu inimile pline de bucurie sfântă, spunem: mai îndură-te de noi, la acești opt ani Părinte… şi poate fiinţele noastre slabe îţi vor aduce mai mult ROD…”

La ceas de sărbătoare, mulțumim tuturor celor care au ascultat, au încurajat şi au susţinut financiar acest proiect. Mulțumim celor care au purtat în rugăciunile lor pe cei implicați în funcționarea radioului. Mulţumim celor care ne-au dat încrederea lor.

La mulți ani ROD! La mulți ani cu „Rod” frumos tuturor fraţilor şi surorilor!

Slăvit să fie Domnul pentru toate!

radio 1

din foaia ”Oastea Domnului”, anul II, nr. 13, Sibiu – 29 martie 1931

Citeşte în continuare »

Cu binecuvântarea PS Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, sâmbătă 01 aprilie 2017, începând cu orele 17:00, va avea loc la biserica  ortodoxă cu hramul “ Adormirea Maicii Domnului” din Simeria-Biscaria  (lângă Parcul Dendrologic Simeria), Adunarea de comemorare a fratelui ostaș veteran Cornel Rusu (de la Simeria), de la a cărui mutare la cele veșnice se împlinesc anul acesta 22 ani.

Programul adunării Oastei Domnului dorim să aibă loc, după slujba Vecerniei şi paras­tasul fratelui Cornel Rusu, începând cu ora 17:00.

Invităm să participe la acest eveniment părinți, frați și surori de pretutindeni, anul acesta fiind şi Anul comemorativ al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.

Sfatul Frăţesc Operativ 

p_1_f151bCu binecuvântarea părintelui paroh Ioan Duțuc, va avea loc la Biserica ”Sfântul Andrei” (Burdujeni), din Suceava, duminică, 2 aprilie, a.c., după Sfânta Liturghie, începând cu orele 15.00, Adunarea anuală a Oastei Domnului din Suceava, Burdujeni.

Așteptăm cu drag preoți, frați și surori să fie părtași la bucuria noastră duhovnicească.

Adunarea Oastei Domnului din Burdujeni

 

iosif trifa

din foaia „Oastea Domnului”, anul III, nr. 13, Sibiu, 27 martie, 1932

Ce sunt talanţii? Talanţii erau în vechime valori foarte mari. Un talant de argint, preţuia cam 400 mii lei, iar un talant de aur cam 5 milioane lei, în banii de azi.

Darurile, pe care le-am primit noi de la Dumnezeu, sunt daruri foarte mari, de aceea Domnul Iisus le numeşte talanţi. Astfel, viaţa, sănătatea, averea, darul de a vorbi, de a cânta, de a scrie etc., etc. sunt talanţi, sunt bunuri venite de sus, toate le avem de la Dumnezeu. Şi El aşteaptă să punem în slujba Lui tot ce avem şi tot ce suntem.

Au câştigat alţi cinci şi alţi doi talanţi. Cei ce au primit talanţi, au fost datori să-i pună în slujba Stăpânului, câştigând alţi talanţi cu ei. Ce trebuie să câştigăm noi? Nu este decât un singur răspuns: trebuie să câştigăm suflete pierdute. Citeşte în continuare »

iosif trifa

din foaia „Oastea Domnului”, anul III, nr. 13, Sibiu, 27 martie, 1932

13Titlul acestui editorial este firul roşu al istoriei umanităţii. De la trăirea şi împărtăşirea cu roadele pomului vieţii, în comuniune cu Preabunul Dumnezeu, aşadar, de la trăirea în Adevăr, înţeles în plenitudinea existenţei, nu doar intelectual, iată că protopărinţii au căzut prin minciună. „Viaţă şi moarte ţi-am pus eu astăzi înainte, şi binecuvântare şi blestem. Alege viaţa ca să trăieşti tu şi urmaşii tăi” (Deuteronom 30, 19).

Ispititorul a folosit o parte de adevăr, pentru a depărta de la Adevăr şi a distruge comuniunea cu Dumnezeu. Partea de adevăr este evidentă – gustând din pomul cunoştinţei binelui şi al răului, cunoşti binele şi răul. Protopărinţii au cunoscut binele în care trăiau de la început, dar au cunoscut ceva ce nu ştiau până în acel moment, au cunoscut răul care înseamnă, în ultima măsură, îndepărtarea de Izvorul Vieţii, de Dumnezeu. Citeşte în continuare »

poezie-13

din foaia „Oastea Domnului”, anul III, nr. 13, Sibiu, 27 martie, 1932

din vorbirea fratelui Popa Petru (Batiz)
la nunta de la Rediu – 14 octombrie 1979

Cărările cele vechi, fraţilor dragi, pentru că sunt aproape acoperite, ţinem să vă spunem: Lucrarea şi voluntariatul acesta s-a născut în Biserică, prin umilul vas, Părintele Iosif, pe care-l preţuim noi cu atâta scumpătate. Omul acesta a murit caterisit, a fost socotit ca un vas nevrednic… Că se plângea când a fost judecat de consistoriu: „Am fost judecat cu un preot ateu, care nu credea în Dumnezeu; el a fost graţiat, i s-au dat drepturile din nou, iar eu, care am vestit pe Iisus cel Răstignit toată viaţa mea, cu şapte operaţii în corpul meu, eu am fost caterisit”[1]. Şi a murit caterisit. Dar nu ne mirăm, fraţilor dragi. Sfântul Ioan Gură de Aur, socotit astăzi cel mai mare dascăl al Bisericii noastre, a fost caterisit de trei ori şi a murit caterisit. Şi astăzi e cel mai mare dascăl al Bisericii noastre. Vremurile au ridicat lespedea pe care-au pus-o oamenii de pe timpul acela, socotindu-l nevrednic. Citeşte în continuare »

istorioara

din foaia „Lumina Satelor”, anul VI, nr. 13, Sibiu, 27 martie, 1927

DIN INVATATURILE SANTULUI SILUAN
de Arhim. Sofronie

                    Despre libertate

De neajuns şi de nedefinit în ceea ce priveşte izvoarele ei, temeiurile ei cele veşnice, viaţa duhovnicească simplă şi una în esenţa ei – nu găsesc cuvinte pentru a o defini. Oarecine ar putea numi acest domeniu “supraconştientul”… însă acest cuvânt este lipsit de înţeles aici nedefinind nimic mai mult decât relaţia dintre conştiinţa reflexivă şi acea lume care se află dincolo de limitele ei.

Trecând din acest domeniu de nedefinit pe tărâmul accesibil observaţiei şi controlului nostru lăuntric, viaţa duhovnicească ni se înfăţişează sub două aspecte, şi anume: ca stare duhovnicească sau trăire şi ca conştiinţă dogmatică. Aceste două aspecte oarecum diferite unul de altul în “întruparea” lor, adică în expresia formală pe care o iau în viaţa de zi cu zi, în realitate constituie una şi aceeaşi viaţă, de nedespărţit. În virtutea acestui fapt, toată lucrarea nevoinţei, toată starea duhovnicească este nedespărţit legată de conştiinţa dogmatică corespunzătoare ei.Având în vedere cele spuse mai sus, am încercat întotdeauna să înţeleg care era conştiinţa dogmatică cu care se lega acea mare rugăciune şi mare plâns al Sfântului Siluan pentru lume. Citeşte în continuare »

27 L Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf. Prooroc Anania; Sf. Mc. Filit, Lidia şi fiii lor (Post)

Noul Testament – Luca 7, 1-35
Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 145 şi 146
T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. I – Capitolul 13: Frumosul tineret creştin

iosif trifa

din foaia „Lumina Satelor”, anul VI, nr. 13, Sibiu, 27 martie, 1927

martie 2017
L Ma Mi J V S D
« Feb    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR