Cântarea Viitoare
aş vrea s-o pot cânta
din cea mai ’naltă stare,
Iisuse-n faţa Ta;
pe-a Tale răni să-mi cadă
al lacrimilor şir
şi-n poala-Ţi de zăpadă
cântarea să-mi răsfir;
Iisus, Iisus, Iisus, Iisus,
în poala-Ţi de zăpadă
cântarea să-mi răsfir.
Cu fruntea aplecată
la talpa Ta să stau
şi-aşa, ca niciodată,
sărutul meu să-Ţi dau
şi rănile deschise
cu plânsul meu să-Ţi spăl,
cântări cum n-au fost scrise
în jurul lor să-nvăl;
Iisus, Iisus, Iisus, Iisus,
cântări cum n-au fost scrise
în jurul lor să-nvăl.
Să nu mai văd cu mine
nimic în largul jur
decât, Iisus, pe Tine
în nesfârşit azur,
să-Ţi vărs pân’ la picioare
tot mirul meu cel sfânt…
Cântarea Viitoare
aşa aş vrea s-o cânt;
Iisus, Iisus, Iisus, Iisus,
Cântarea Viitoare
aşa aş vrea s-o cânt.
TRAIAN DORZ din ”Cântări Viitoare”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
