Arhiva pentru categoria: ‘Oastea Domnului’

Universul spiritual cunoaşte o continuă creştere, în care nu există limite. Acest lucru îl putem urmări şi observa fiecare prin noi înşine. Vedem că şi în noi cunoaşterea este într-o creştere continuă.

Din momentul în care ne-am întors la Dumnezeu şi am trăit revelaţia naşterii din nou, făptura noastră cea nouă cunoaşte mereu o creştere în toate privinţele, cum spune Cuvântul lui Dumnezeu: „…să creşteţi în toate privinţele”.

Noi, fiecare, ne căpătăm din Hristos, aşa cum mlădiţa din tulpină, seva de creştere şi rodire.

Astăzi cunoaştem mai mult decât ieri.

Mâine vom cunoaştem mai mult decât astăzi.

Adevărurile pe care înainte nu le cunoşteam, acum capătă pentru noi o cunoaştere strălucită. Am scris anul trecut o poezie, am făcut anul trecut un desen, am lucrat anul trecut la ceva. Când, anul acesta, acum sau peste un an, mă întorc înapoi la ceea ce am creat, văd că la ceea ce mi se părea atunci la cel mai înalt nivel posibil pentru acele împrejurări – acum starea mea depăşind mult nivelul acesta –, am de îndreptat atât de multe. Văd mereu lucrurile [de la un nivel] mai nou şi le conturez adevărurile şi frumuseţile lor spre desăvârşire. Citeşte în continuare »

din foaia „Lumina Satelor”, anul V, nr. 22, Sibiu. 23 mai, 1926

Dumitru Trifa – tatăl Părintelui Iosif

  1. Fiul moţului – Dumitru Trifa

Era o după-masă de toamnă. Pe marginea unei poieni din apropiere de Certege, o tânără fată, anume Anuţa, păştea oile, având împreună cu ea încă trei fetiţe care o însoţeau în fiecare zi.

Tânăra Anuţa le povestea lucruri potrivite cu înţelegerea anişorilor lor şi le învăţa lucrul de mână.

În acea după-masă, la acea oră, sub un arin bătrân, ea stătea cu fetiţele în genunchi, învăţându-le „Tatăl Nostru“. Lângă ele era un pui de căprioară care venea zilnic să sugă lapte de la o oaie al cărei miel, în vară, fusese mâncat de acelaşi lup care mâncase şi căprioara, mama puiului. Citeşte în continuare »

din foaia „Lumina Satelor”, anul V, nr. 22, Sibiu. 23 mai, 1926

Să nu pot izgoni din mine
nimic din dorul neuitat
ce cu cântări şi cu suspine
atât de-adânc mi l-am legat.

Să nu-i uit nici o clipă sfântă,
să nu-i pierd nici un strop din har,
să nu-i las nici o zare-nfrântă
şi nici un pas pierdut măcar. Citeşte în continuare »

23 M Sfantul Cuvios Mihail Marturisitorul, episcopul Sinadei

Noul Testament – Ioan 11, 1-46
Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 243 şi 244
T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. I – Capitolul 21: Tipografia, un minunat și frumos ideal

Prieten tinereţii mele
şi lacrimilor mele Dor
şi Soţ singurătăţii grele
– Te cânt, Iisus – şi Te ador.

Citeşte în continuare »

din foaia ”Oastea Domnului”, anul III, nr. 21, Sibiu, 22 mai, 1932

Ultima scrisoare
De la sanatoriul din Geoagiu, părintele Vasile i-a scris Părintelui Iosif scrisoarea de mai jos, ultima lui mult-grăitoare scrisoare – testamentară:

 

Scump şi iubit părinte Iosif!

Nu v-am putut scrie până acum. Sunt istovit complet. M-am simţit mai demult bolnav, dar n-am voit să cedez. Am luptat înainte, cu credinţă în Dumnezeu. Acum sufăr din greu, pentru că lupta de zi şi noapte m-a istovit şi a stricat toate mădularele trupului meu. Nu mai am nimic bun în mine. Citeşte în continuare »

din foaia ”Lumina Satelor”, anul VI, nr. 21, Sibiu, 22 mai, 1927

din foaia ”Oastea Domnului”, anul III, nr. 21, Sibiu, 22 mai, 1932

Slavă veşnică Iubirii
Care ne-a răscumpărat
rânduindu-ne-al sfinţirii
drum slăvit şi-nsângerat!

Slavă veşnică Iubirii
Care ne-a iertat deplin
dăruindu-ne smeririi
chip Edenic şi Divin! Citeşte în continuare »

22 L Sf. Mc. Vasilisc şi Marcel; Sf. Părinţi de la Sinodul al II-lea Ecumenic; Sf. Mc. Sofia, doctoriţa

Noul Testament – Ioan 10, 22-42
Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 241 şi 242
T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. I – Capitolul 21: Tipografia, un minunat și  frumos ideal

din foaia ”Oastea Domnului”, anul III, nr. 21, Sibiu, 22 mai, 1932

Avram Iancu (1822 – 1872)

1. Moţul Nicolae Trifa

Când, în vara lui 1848, s-au tras clopotele în dungă de s-au cutremurat şi înfiorat toţi munţii Apuseni, atunci zeci de mii de moţi şi-au sărutat părinţii, soţiile şi copii – unii pentru ultima oară – şi au plecat apoi „la arme“, aşa cum le fusese înţelegerea. Dar n-au plecat fiecum. Noi, cei de azi, aproape că nici nu ne putem închipui cum au plecat ei la Iancu.

Până când femeile sau mamele le-au copt mălaiul în spuza focului de lemne, pentru care au făcut zeci de zile de iobăgie sau au primit bice pe spinare, cei chemaţi şi-au cârpit opincile şi şi-au potrivit coasa care, îndreptată, devenise apoi lance. Citeşte în continuare »

din foaia ”Oastea Domnului”, anul III, nr. 21, Sibiu, 22 mai, 1932

Acum duminică avem la rând evanghelia cu orbul cel din naştere de la Ioan capitolul 9. Am tâlcuit-o pe larg anul trecut, în «Lumina Satelor». În legătură cu această evanghelie, dăm învăţătura de mai jos.

Mai anul trecut am citit prin ziare o ştire cu mult înţeles sufletesc. Într-un spital, un orb şi-a recăpătat vederea printr-o grea operaţie săvâr­şită de un medic vestit.[1]

Orbul s-a reîntors în satul lui văzând. Ve­stea acestei minunate tămăduiri s-a răspândit degrab’ în lumea orbilor. Citeşte în continuare »

Cu câtă-nţelepciune s-ar cere să păşim,
când nu ştim calea clipei de-ajungem s-o sfârşim.

Cu câtă lepădare de tot ce parcă-avem,
când nu ştim lângă toate cât încă mai suntem.

Cu câtă pocăinţă spre orişice păcat,
când nu ştim dacă mâine mai poate fi iertat. Citeşte în continuare »

21 D Sf. Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena

Duminica a VI-a după Paști (a orbului din naștere);

 Ap. Fapte XXVI, 1; 12-20  

 Fapte XVI, 16-34;

 Ev. Ioan X, 1-9;

 Ioan IX, 1-38; 

mai, 2017
L Ma Mi J V S D
« Apr    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR