Arhiva pentru categoria: ‘Oastea Domnului’

23 M 

Sf. Mc. Lup; Sf. Sfinţit Mc. Irineu, episcopul de Lugdunum (Odovania Praznicului Adormirii Maicii Domnului) (Post)

Noul Testament – 1 Corinteni 14

Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 401 şi 402

T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. II
– Capitolul 7: A doua judecată

M-aştepţi să vin, Iisuse, cu lucrul isprăvit
dar nu-s, Iisuse, gata, prea mult am zăbovit;
am fost ades prea leneş şi-am amânat mereu,
iar azi, la ceasul serii, nu-i gata lucrul meu.

Când m-ai trimis odată în via Ta, Iisus,
mi-ai rânduit şi lucrul – şi timpul mi l-ai spus;
mi-ai scris şi câte zile în lume am de stat,
şi câte fapte bune în ele-am de lucrat.

…Ce bine-ar fi fost dacă aş fi umblat mai treaz
şi-aş fi lucrat mai harnic pân’ la al vieţii-amiaz,
şi dacă înspre seară eram mai grijuliu
– dar iată, nu sunt gata, şi-acum e-aşa târziu!

Mai am atâta-n vie, Iisuse, de lucrat
şi vremea mea-i ca dusă, că ziua s-a-nserat;
m-aştepţi să merg Acasă, – dar, Doamne, cum să vin
de-o cale-atât de lungă, cu-n rod aşa puţin?

Mai lasă-mi, Doamne, încă puţină zi, să pot
să-mi isprăvesc cu bine, în vie, lucrul tot,
să-mi las în loc urmaşul, unealta să-mi preia,
şi-atuncea dintr-o dată sfârşeşte-mi ziua mea.

TRAIAN DORZ din ”Cântări Viitoare”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

O cuvântare a preotului Vasile Ouatu

 

„În zilele din urmă, vor fi vremuri grele. Oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi, iubitori mai mult de plăceri decât de Dumnezeu, având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea“ (II Tim. 3, 1-5).

 

Dragii mei fraţi, ostaşi ai lui Hristos! Citeşte în continuare »

22 M Sf. Mc. Agatonic, Zotic, Zinon, Teoprepie, Achindin şi Severian

Noul Testament – 1 Corinteni 13

Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 399 şi 400

T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. II
– Capitolul 7: A doua judecată

Unde-ai să rămâi pe noapte
când cărarea-ţi vei sfârşi,
slujba care ai făcut-o
cine oare-ţi va plăti?
Faptele vieţii tale,
vorbele ce tot le-ai spus
ce răsplată-au să-şi primească
după felul cum le-ai dus?

Moartea nu-i un zid şi-o groapă
unde-ajungi şi nu mai treci,
moartea-i numai începutul
celeilalte vieţi, pe veci.
Doar la moarte ţi se-arată
plata pentru ce-ai făcut,
partea care ţi-ai ales-o,
locul care ţi l-ai vrut. Citeşte în continuare »

1. Oriunde mă duc, binefacerile iubirii Tale se revarsă spre mine în mii de feluri. Şi de oriunde îmi vii, mă copleşeşti cu binecuvântări.

2. De ce oare mă poţi iubi atât de mult?

3. Soarele Tău îmi spune: Preaiubitul tău mi-a dat lumina numai pentru tine, ca, încălzindu-te cu dragostea Lui pusă în mine, să-ţi aminteşti mereu cât de dulce va fi dragostea pe care ţi-o păstrează El, ca să ţi-o dea nemijlocit în veşnicie!…

4. Vântul Tău îmi spune: Vin din partea Preaiubitului tău. Răcoarea mea vrea să-ţi aducă mereu aminte de mângâierile pe care ţi le trimite El şi adierile mele sunt înştiinţările dragostei Lui, care te înconjoară din toate părţile şi pe care, odată, o vei avea în totul.

5. Miresmele grădinilor, frumuseţea câmpurilor, foşnetul pădurilor, cântecul păsărilor, jocul culorilor – toate, toate vin şi-mi spun: El, Preaiubitul tău, Care doreşte de tine, ne-a trimis să-ţi amintim de marea Lui dragoste pentru tine.

6. Dragostea Lui este cu mult mai dulce decât mireasma noastră, mai frumoasă decât curăţia noastră, mai plăcută decât foşnetul nostru, decât cântecele noastre, decât irizările luminilor noastre.

7. Noi – toate, toate – dorim să-ţi aducem aminte cu ce drag aşteaptă El ca şi tu să-I trimiţi, în schimbul marii Lui revărsări de iubire spre tine, măcar un strop de mir curat, stors din crinii rugăciunii tale de seară,

8. din florile adoraţiei tale din meditaţiile nopţii,

9. din înfiorarea curată a dragostei tale de dimineaţă

10. şi din cântecul tainic al zilei tale ostenitoare pen­tru El. Citeşte în continuare »

Secerişul Oştirii Domnului

 

Orbii văd şi şchiopii umblă, leproşii se curăţă şi surzii aud, morţii se scoală şi săracilor bine se vesteşte“ (Matei 11,5).

Orice om de bine, doritor de sporul şi curăţirea poporului nostru, a trebuit să primească cu tresăltare vestea fericită că Oastea Domnului a ajuns azi deplin stăpână pe tipografia ei.

Îşi avea ea tipografie, dar dacă era datoare pentru ea, se cheamă că, nu era în totul a ei. Azi însă, când foaia «Oastea Domnului» de la 28 mai a.c. îmi aduce dulcea veste că aşezământul Oastea Domnului a scăpat de toate datoriile ei cu tipografia, mare îmi este bucuria, fiindcă este o dovadă că lucrarea ei prinde rădăcini tot mai puternice şi merge înainte.

 Ca Oastea Domnului să aibă o tipografie care a costat un milion opt sute cincizeci mii lei, o! – este o mare dobândă, care este spre cinste şi aşezământului în sine, şi eparhiei în care asemenea înfloriri creştineşti se petrec şi, la urma urmei, şi ţării întregi. Căci din toate acestea va ploua cu mană asupra ţării şi ea va dobândi, prin Oastea Domnului, sănătatea sufletească şi curăţia trupească pe care nici pe departe nu le pot dobândi, prin toate mijloacele mireneşti pe care se silesc să le aducă alţii din taberele mirenilor. Citeşte în continuare »

21 L 

Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Vasa;

Sf. Mc. Donat diac., Romul pr., Silvan diac. şi Venust

Noul Testament – 1 Corinteni 12

Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 397 şi 398

T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. II
– Capitolul 7: A doua judecată

Aceste frunze care cad
îngroapă încă-o vară
şi-a noastre zile ce tot scad
se-apropie de-o seară.
Şi seara asta cât de des
ne-ar trebui-amintită,
la orice drum ce-avem de-ales,
la orişice ispită.

Să nu ne pară rău c-avem
acum poveri mai grele,
nici că pentru Hristos suntem
huliţi cu vorbe rele, Citeşte în continuare »

Vorbirea fratelui Sandu Munteanu
la nunta de la Vălani – 4 iulie 1976

Dragii noştri fraţi şi surori, mulţumim din toată inima lui Dumnezeu, Bunului nostru Tată din ceruri, Care ne-a lungit firul vieţii noastre şi ne-a adus cu bine până în clipa aceasta, ca iarăşi să ne putem vedea faţă către faţă. Deşi de la mari distanţe, noi, aşa cum ne învaţă Cuvântul lui Dumnezeu, ne purtăm pe braţele rugăciunii unii pe alţii, ne ducem sarcinile unii altora şi ne rugăm Domnului să ne ajute ca fiecare dintre noi care am avut parte de chemarea aceasta sfântă să ajungem în Împărăţia lui Dumnezeu. Citeşte în continuare »

Judecaţi Oastea Domnului, dar n-o osândiţi!

 

Să cercetăm Scripturile, să mergem înapoi la Hristos, să vedem predica Sfinţilor Apostoli, predica Sfinţilor Părinţi şi vom da de originea Oastei Domnului. Pentru ce n-am merge de-a dreptul la izvor? Apa de la izvor este mult răcoritoare. Acest izvor este Sfânta Scriptură pe care Mama noastră, Biserica, ne-a păstrat-o cu atâta sfinţenie şi o propovăduieşte cu mult zel.

Poporul (…) din parohia mea n-a fost obişnuit cu predica şi cu Sfânta Carte. Începutul modest al cuvântului meu din uşa Altarului a stârnit cel mult curiozitatea. N-am descurajat. Ba, tocmai această curiozitate m-a îndemnat să pregătesc ogorul şi mai bine pentru Cuvântul Domnului. Făcând aceasta, m-am adâncit în Sfânta Scriptură, în care timp „Trâmbiţa Oastei“ de la Sibiu am auzit-o. O ascult mereu şi cu atenţiune. Mă ocup de Sfânta Scriptură. O introduc în şcoală (rurală) la studiul religiei în mod obligatoriu cu clasa a IV-a. Citeşte în continuare »

Vorbirea fratelui Opriş
la nunta de la Vălani – 4 iulie 1976

„Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume” (I In 2, 15).

 

Cum, tocmai mie îmi spune asta? Tocmai mie îmi pretinde să nu iubesc? Fraţilor dragi şi surori iubite! El ştie de ce-ţi spune să nu iubeşti lumea, căci pentru tine, lumea este o viperă. Pentru tine, lumea, şi pentru mine, este o scorpie. De aceea a spus: „Să nu iubeşti lumea”.

Şi n-a spus numai atât, ci a mai spus: „…nici lucrurile din lume”. Că, poate vei zice tu în tine însuţi: „Eu am venit să mă dezlipesc de lume, m-am desprins de lume, eu n-o mai iubesc”. Dar ce faci cu cealaltă parte a versetului? Citeşte în continuare »

20 D Sf. Prooroc Samuel;
Sf.Mc. Sever, Eliodor şi Teoharie
Duminica a XI-a după Rusalii (Pilda datornicului nemilostiv);
Ap. I Corinteni IX, 2-12;
Ev. Matei XVIII, 23-35;

Urma Ta o iau, Iisus,
şi aşa voi ţine
pân’ la moarte, cum am spus
legământ cu Tine.
Drag Iisus, Scump Iisus,
fă să ţin precum am pus
legământ cu Tine.

Glasul Tău îl vreau mereu
să-l aud întruna
şi să-mi ţină duhul meu
treaz întotdeauna. Citeşte în continuare »

1. Poate fi, oare, pe lumea aceasta o mai fericită înştiinţare decât aceea pe care i-a făcut-o Duhul Sfânt aceluia care Te aştepta pe Tine, când i-a promis că nu va muri până ce Te va cunoaşte?

2. Poate fi, în limba omenească, o mai slăvită cântare de izbăvire ca aceea pe care a izbucnit-o împlinirea acelei făgăduinţe?

3. Poate, oare, fi o clipă mai îndelung şi mai puternic dorită de dragostea cuiva decât cea a întâlnirii cu Tine şi a întrepătrunderii Tale?

4. Poate fi, oare, pentru o inimă trăită în întuneric şi în singurătate, o revelaţie mai strălucită decât descoperirea Semnului Prezenţei Tale lângă ea?

5. Dumnezeule al Iubirii nebănuite, ce mare har i‑ai arătat fiecăruia din cei pe care i-ai ales Tu să le dai această făgăduinţă! Pe care i-ai încredinţat de siguranţa descoperirii ei!
6. Oricâtă răbdare şi veghere i s-a cerut cuiva până la împlinirea acestei nădejdi, era prea puţin.

7. Oricâte tresăriri, de câte ori se auzeau paşii apro­piindu-se de poartă, era prea puţin. Citeşte în continuare »

Vrăjmaşi din negură

 

În anumite ramuri, nu vedem vrăjmaşii unde sunt, dar îi vedem şi hărţuim pe cei care nu sunt.

În ţara noastră a răsărit un preot care a dat la iveală un aşezământ de-o frumoasă noutate. E preotul Iosif Trifa, de peste munţi, care a înfiinţat o tabără de vieţuire şi de lucrare creştinească, zisă «Oastea Domnului».

Ţinta cea dintâi a acestei noi înjghebări a fost de a stârpi beţia, deoarece beţia nu se putea desfiinţa prin mijloacele obişnuite, prin sfaturi, sperieturi medicale, ci numai prin fiorii credinţei. Preotul Trifa şi-a luat calea aceasta. Citeşte în continuare »

Despre drepturile pământești ale unui apostol

 

Pericopa de față abordează cea mai importantă slujire a Bisericii, misiunea de apostol, pe care sfântul Pavel și-o arogă ca fiind o împuternicire divină (Gal. 1,12). La originea apostolatului stă întotdeauna chemarea Domnului față de cel care va fi trimis în lume să propovăduiască Evanghelia (cuvântul apostol provine din rădăcina grecească apostellō care înseamnă a trimite[1]), de aceea apostolul insistă asupra momentului convertirii lui de pe drumul Damascului, moment ce culminează cu primirea mandatului apostolesc din partea Mântuitorului Iisus (FA 9,3-6), pecetluind trimiterea sa cu însăși încreștinarea corintenilor (Dan. 9,24), “lucrul său întru Domnul” (9,1-2). Citeşte în continuare »

Arhivă articole pe acest subiect:
Pilda datornicului neiertător – Pr. Iosif Trifa

IPS Bartolomeu Anania – Duminica datornicului nemilostiv

Plânge datornicul

 

Citeşte în continuare »

19 S Sf. Mc. Andrei Stratilat; Sf. Cuv. Timotei, Agapie și Tecla 

Noul Testament – 1 Corinteni 11

Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 395 şi 396

T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. II
– Capitolul 6: Între 2 judecăți

Poruncile Iubirii sfinte sunt pentru noi eterne legi
ce trebuie de noi ştiute, iubite şi păzite-ntregi,
că-n ele este adevărul – la început atât de-ascuns –
dar care dragostea ni-l face apoi tot mai frumos pătruns;
ferice, fiul meu, de tine, a’ lui porunci când le iubeşti
şi care cu întregul suflet le cercetezi şi le-mplineşti. Citeşte în continuare »

august, 2017
L Ma Mi J V S D
« Iul    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR