Arhiva pentru categoria: ‘Oastea Domnului’

La începutul anului 1929, la apariţia cărţii Trăim vremuri biblice, Părintele Iosif Trifa făcea o radiografiere de-o grea şi sumbră pertinenţă a vremurilor pe care le străbătea lumea de atunci. Invazia nesemnificativului, a trivialităţii ajunsă trăsătură naţională, subversiunile periculoase şi atentatele perfide la sănătatea Neamului, toate acestea îl făceau pe Părintele Iosif să tragă un puternic semnal de alarmă: „Străvechea familie se fărâmiţează… Căsătoria este nimicită de divorţ şi nelegiuire (concubinaj)… Naşterea de copii pentru mulţi pare o pacoste şi se feresc de ea prin fel de fel de leacuri şi lepădări de voie… Desfrâul întrece dragostea legitimă. Sodomia îşi are desfrânaţii ei. O armată de desfrânate ocârmuiesc un nesfârşit norod de sifilitici şi bolnavi… Citeşte în continuare »

11. Apoi, din nou, în plină zi, s-a făcut dintr-o dată iarăşi noapte.
Noaptea a treia, cea mai lungă şi cea mai grea.
Noaptea din urmă.

12. A fost oare numai noapte?
Nu, a fost şi un mormânt, din care nici nu mai puteam nădăjdui uneori că am să mai ies vreodată,
13. pentru că eu însumi, în cea mai mare nebunie şi rătăcire a minţii mele, ajutasem la săparea lui,

14. îngăduind săgeţilor amare să pătrundă cât mai adânc în inima luminii mele, zdrobindu-mi-o. Citeşte în continuare »

17 V Sf. Ier. Grigorie Taumaturgul,
Ep. Neocezareei şi Ghenadie, patriarhul Constantinopolului;
Sf. Cuv. Mărt. Lazăr Zugravul

Noul Testament – Iacov 4

Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 549 si 550

T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. II
– Capitolul 15: Al doile foc

Cum ai vrea să spui odată pocăinţă lui Iisus,
însă vremea pocăinţei, în zadar, dacă s-a dus;
poţi tot plânge şi tot geme, în zadar, dacă s-a dus.

Cum ai vrea să faci odată tot ce bine n-ai făcut,
dar şi binele-are-o vreme, poţi tot vrea, dac-a trecut;
poţi tot zice, poţi tot cere, în zadar, dac-a trecut.

Cum ai vrea să-ntorci odată de pe drumul tău pustiu,
dar nici scumpa mântuire n-o mai afli prea târziu;
poţi s-o cauţi şi-o poţi tot cere, în zadar, când e târziu. Citeşte în continuare »

Ca un „prieten adevărat“, părintele Vasile Ouatu l-a vizitat pe Părintele Iosif de trei ori în vara şi în toamna anului 1934. Iată ce scrie dânsul despre starea sănătăţii Părintelui Iosif în foaia sa, «Ostaşul Domnului», pe care o scotea la Bucureşti:

Omul minune

…Fraţii şi iubiţii noştri cititori, vă amintesc în ce situaţie se afla Părintele Iosif în 12 august 1934, când l-am vizitat în sanatoriu.
Era pe jumătate mort!
Când am intrat în camera sfinţiei sale, un fior de groază m-a cuprins. Părintele Iosif era în agonie. Bolnav, slăbit şi istovit ca niciodată. Desfigurat la faţă, cu ochii şi privirea schimbată, încât mi-am zis:
Vai, ce durere! Părintele Iosif va trece acasă, la Domnul! Durere mare, zic pentru noi, pentru că noi mai avem nevoie de el. Oastea are încă multă trebuinţă de el. Citeşte în continuare »

1. Hristos Iisus a venit să vindece ceea ce era pe moarte, ba chiar ceea ce era mort, adică pe aceia care nu mai aveau absolut nici o cale şi nici o nădejde de scăpare.

2. Hristos Domnul a venit să-i izbăvească pe cei robiţi, adică pe aceia care, prin ei înşişi sau prin alţii din afară, nu mai puteau avea absolut nici un alt mijloc de izbăvire şi nici o nădejde, cât de îndepărtată, de vreo răscumpărare (Isaia 61, 1-3; Evr 2, 14-15).
O, ce Mântuitor minunat este El!

3. Pentru că nici unul dintre cei pierduţi nu-L cunoştea pe Izbăvitorul trimis să-i scape – fiindcă Faţa Lui era acoperită, iar ei nu ştiau unde şi cum să-L caute – îi căuta mereu El pe ei.
Domnul Iisus trecea anume prin casele pe unde zăceau cei bolnavi şi îi căuta El, să-i vindece.
Umbla pe drumurile pe unde rătăceau cei pierduţi, ca să-i mântuiască şi mergea prin locurile pe unde pribegeau ei fără nădejde şi sufereau fără mângâiere ei, cei nefericiţi, pentru care venise El anume ca să-i caute şi să-i ajute.

Citeşte în continuare »

1. Astfel a venit iarăşi o dimineaţă.
S-a făcut dintr-o dată aşa de frumos şi aşa de ziuă, de parcă n-ar fi fost niciodată între noi un zid!

2. Lumina, viaţa şi iubirea săpaseră neîncetat din amândouă părţile, la temeliile lui groase, amare şi reci – şi le-au prăbuşit dintr-o dată, întâlnindu-ne.

3. Dar, din întunericul prăbuşit, ne rămăsese totuşi ceva rece şi amar. Ca o umbră peste trecut. Şi ca o teamă peste viitor.

4. Aceasta m-a făcut să mă alipesc mai strâns de Tine. Şi să doresc ca Tu să mă legi cu alte nenumărate lanţuri ale Tale,
spre a nu mă mai putea, într-adevăr, dezlega nimeni şi nimic, niciodată.

5. Acoperişul casei noastre devenise mai albastru şi mai larg decât toate hotarele cerurilor. Citeşte în continuare »

Încarcă-ţi tinereţea cu tot ce e frumos,
iar frumuseţea toată e numai în Hristos.
Tot ce-i frumos şi-n suflet, şi-n trup, de orice fel,
din Dragoste izvoară, iar Dragostea e El.

Din El e Poezia cu zbor de heruvim
ce inima ne-o arde ca soarele sublim,
din El e Armonia cântărilor din Rai,
când cânţi numai cu lacrimi, că nu mai poţi cu grai.

Din El e-nflăcărarea Divinului Avânt
ce apără-Adevărul cu cel mai ’nalt cuvânt
şi-şi dă pentru iubire, în felul cel măreţ,
tot sângele şi jertfa de cel mai mare preţ. Citeşte în continuare »

A patra operaţie – în anul 1934, la sanatoriul din Sibiu

La începutul anului 1934, la numai o lună după a treia operaţie, starea sănătăţii părintelui se agravează din nou.

Abia ieşit din sanatoriul de la Geoagiu, trebuie să se interneze din nou, la Sanatoriul «Martin Luther» din Sibiu unde, deşi starea sănătăţii sale este destul de grea, i se face o nouă operaţie – a patra – tot la intestinul gros. Şi cuţitul doctorului Eitel taie din nou în trupuşorul lui slăbit.

Iese din spital destul de grav bolnav, mai bolnav de cum a intrat. Apoi în această stare de boală petrece aproape întreg anul 1934. Citeşte în continuare »

16 J Sf. Ap. şi Ev. Matei

Noul Testament – Iacov 3

Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 547 si 548

T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. II
– Capitolul 15: Al doile foc

15 M †) Sf. Cuv. Paisie de la Neamţ; Sf. Mc.
şi Mărt. Gurie, Samona şi Aviv
(Inceputul Postului Naşterii Domnului)(Post)

Noul Testament – Iacov 2

Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 545 si 546

T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. II
– Capitolul 15: Al doile foc

Arhivă articole pe acest subiect:
Despre Post şi Înfrânare

Ce spun Sfinţii Părinţi cu privire la post şi sănătate.

Ceva despre postul cel adevărat – Pr. Iosif Trifa

Postul este neplăcut omului firesc – Traian Dorz

„E vremea postului. Cum să ne purtăm noi faţă de Tainele Bisericii şi faţă de înfrânare?” – Traian Dorz Citeşte în continuare »

Cum ştie mângâia Psaltirea – sunt dureri pe care singură Psaltirea le poate mângâia

E vremea postului. E timpul când se citeşte mai mult ca altădată Psaltirea.

Dar această carte trebuie citită nu numai pe timpul postului, ci în toate zilele vieţii noastre, căci e cartea cea mai dulce dintre toate cărţile de pe pământ. Şi e cartea ce poate mângâia mai mult decât toate cărţile şi mângâierile din lume. Sunt în viaţa aceasta dureri şi frământări pe care singură Psaltirea le poate mângâia şi uşura.

Autorul Psaltirii este Duhul Sfânt, iar Duhul Sfânt, Mângâietorul, aşa a întocmit această carte, ca ea să aibă leac şi untdelemn pentru toate rănile, durerile, întristările şi frământările vieţii noastre. Eşti bolnav? O sută de medici nu pot face la patul tău ceea ce face un psalm. Citeşte în continuare »

Prea puţin credinţa noastră este-a unor fii cereşti
şi prea mult a unor oameni slabi, nevrednici şi lumeşti.

Prea puţin ni-e rugăciunea ca un soare cald pe cer
şi prea mult ne e ca norii ce se-mprăştie şi pier.

Prea puţin e postul nostru ca al sfinţilor smeriţi
şi prea mult e rar şi rece, postul unor prea grăbiţi. Citeşte în continuare »

1. Îmi aduc aminte de prima noastră cunoştinţă. Şi de toată istoria vieţii mele şi a iubirii noastre de până atunci.

2. Ce tare fusese patul de fier gol pe care zăceam înainte de Tine, în noaptea neîntreruptă a atâtor ani, până ce mi-a sosit dimineaţa Ta, Soarele meu!

3. Cât aş mai fi dormit eu oare acolo, în mizeria neştiinţei mele, dacă n-ai fi venit Tu să mă trezeşti?

4. Eu nu avusesem până atunci nici trecut, nici amintiri. Şi nici nu mă gândisem la un viitor…

5. Ştiu doar că a fost o noapte cumplit de lungă şi de grea şi că nu m-am trezit decât atunci când Ţi-am auzit glasul, strigându-mă pe nume.

6. Unde fuseseşi Tu oare, că parcă niciodată nu Te văzusem până în clipa aceea?
7. Ce putere a fost oare în cele trei cuvinte pe care mi le-ai spus Tu atunci, că ele au adus dintr-o dată atâta lumină necunoscută în mine?

8. Atâta lumină, încât, în mijlocul tuturor celor ce m-au înconjurau atunci, nu Te-am mai văzut, dintr-o dată, decât pe Tine.

9. Fusese o noapte şi era o dimineaţă:
Ziua întâi… a vieţii iubirii mele! Citeşte în continuare »

14 M Sf. Ap. Filip; Sf. Ier. Gridorie Palama, arhiep. Tesalonicului

Noul Testament – Iacov 1

Pr. Iosif Trifa / 600 istorioare religioase – istorioara nr. 543 si 544

T. Dorz / Istoria unei jertfe vol. II
– Capitolul 15: Al doile foc

Aveai şi tu cândva un suflet de copilaş nevinovat;
mai poţi să-l recunoşti acuma, cu-atâtea vini împovărat?

Aveai şi tu mânuţe albe, atât de gingaşe şi moi;
mai poţi să le cunoşti acuma, cu-atâta sânge şi noroi?

Aveai şi tu priviri curate, de ochişori frumoşi şi dulci;
mai poţi, în ochii tăi de astăzi, să-ţi recunoşti ceva de-atunci? Citeşte în continuare »

Predica păsărilor

Căutaţi la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu strâng nimic în grânare; şi totuşi Tatăl vostru cel Ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? (Matei 6, 26).
Aceste cuvinte le-a spus Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Ce cuvinte scumpe sunt acestea! Ce predică minunată este aceasta! O predică pe care o putem vedea pe tot locul şi în toată vremea. Păsările cerului ne predică nouă într-o limbă minunată. Citeşte în continuare »

Vorbirea fratelui Moise Velescu
de la adunarea din a doua seară de priveghere a fratelui Popa Petru

„Te rog fierbinte înaintea lui Dumnezeu şi înaintea lui Hristos Iisus, Care are să judece viii şi morţii, şi pentru arătarea şi împărăţia Sa: propovăduieşte Cuvântul, stăruie asupra lui la timp şi ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândeţea şi învăţătura. Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învăţătura sănătoasă; ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători după poftele lor. Îşi vor întoarce urechea de la adevăr şi se vor îndrepta spre istorisiri închipuite. Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferinţele, fă lucrul unui evanghelist şi împlineşte-ţi bine slujba. Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură şi clipa plecării mele este aproape. M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii pe care mi-o va da în «ziua aceea» Domnul, Judecătorul cel drept, şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui” (II Tim 4, 1-8).

[Iată] un cutremurător sfat. L-am putea socoti ca o poruncă! E Cuvântul lui Dumnezeu, despre care fratele Traian mai înainte ne-a spus că-l avem mereu făclie şi îndreptare pe cărarea vieţii noastre. Citeşte în continuare »

Nu ţi-a rămas nimic din toată învăţătura cât ai strâns,
de n-ai aflat – uimit – odată ce-nţelepciune-i într-un plâns;
poţi să cunoşti tot Universul, şi-n ce-i văzut, şi-n ce-i ascuns,
nimic nu ştii când până-la miezul vieţii însăşi n-ai pătruns.

Fără Hristos, fără Hristos,
nici un folos, – nici un folos;
numai în El, numai în El
viaţa are-un veşnic Ţel.

Nimic din tot nu-ţi va rămâne nici azi – din cât te tot frămânţi,
poţi face orişicâte planuri, curând zdrobit ţi le-nmormânţi;
poţi să străbaţi până la stele sau tot adâncul să-l străpungi,
nimic nu ştii când pân’ la miezul vieţii însăşi nu ajungi.

Şi poţi şi-n viitor cuprinde cât e din Nord şi până-n Sud,
poţi să dezlegi atâtea taine câte se văd ori se aud;
chiar să le afli toate, toate, curând vei plânge dureros
de n-ai ştiut să afli Miezul vieţii însăşi, – pe Hristos.

TRAIAN DORZ din ”Cântări Viitoare”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

noiembrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR