Arhiva pentru categoria: ‘Poezie’

poezie

din foaia „Lumina Satelor”, anul VII, nr. 13, Sibiu, 25 martie, 1928

poezie

din foaia „Isus Biruitorul”, anul I, Nr. 13, Sibiu, 24 martie, 1935

poezie

din foaia „Isus Biruitorul”, anul I, Nr. 13, Sibiu, 24 martie, 1935

poezie

din foaia „Lumina Satelor” anul VIII, nr.13. Sibiu, 24 martie, 1929

poezie

din foaia „Isus Biruitorul”, anul I, Nr. 13, Sibiu, 24 martie, 1935

poezie

din foaia „Lumina Satelor”, anul IX, nr. 12, Sibiu, 23 martie, 1930

Când Tu-mi pluteşti pe-a mele valuri, din mal în mal se face Cale,
lumina valurilor mele sărută umbra tălpii Tale.

Când Tu-mi cobori Iisuse, tot Cerul este-al meu,
lumina Feţei Tale mă mângâie mereu.

Când Tu-mi călătoreşti pe-ntinsul pustiu al ţarinilor mele,
tot praful meu sărută urma şi talpa Ta călcând pe ele.

Când Tu-mi cobori pe liniştirea cuvintelor Scripturii Sfinte,
m-apropii şi-Ţi sărut cu lacrimi umblarea Ta printre cuvinte.

Când Tu-mi pui jugul Tău pe umeri şi-mi faci pe Cruce loc şi mie,
şi-mi dai o parte din ocară – eu le sărut cu bucurie!

Când stau plecat cu norii serii în rugăciunea lor spre Soare,
de sărutarea Feţei Tale mi-s buzele strălucitoare.

Ce-ar mai putea fi-atunci pe lume o slavă-asemeni pentru mine
ca sărutarea-mpărtăşirii nemaidesprinsă-n veci de Tine?

Traian Dorz

poezie

din foaia ” Oastea Domnului ” , anul II, nr. 12, Sibiu, 22 martie, 1931

poezie Iosif Trifa

din foaia „Lumina Satelor”, anul V, nr. 13, Sibiu, 21 martie 1926

I. Marini

din foaia „Isus Biruitorul” anul III (117), nr. 12, Sibiu, 21 martie1937

Cale-ngustă, Cale-ngustă, ce puţin am ostenit,
ce puţin am mers pe Tine şi ce mult mi-ai dăruit!

Numai harul Tău, Iisus, mi-a sfinţit puţinul dus,
numai harul Tău slăvit, darul mic mi l-a primit!

Uşă strâmtă, Uşă strâmtă, cât de rar Te-am cercetat,
cât de rar am plâns spre Tine -şi Tu cât de mult mi-ai dat!

Glas Preadulce, Glas Preadulce, ce puţin am stat s-ascult,
ce puţin am mers urmându-Ţi – şi Tu cât mi-ai spus de mult!

Jertfă Sfântă, Jertfă Sfântă, cât de rar am plâns mustrat,
cât de rar mi-am spus căinţa – şi Tu câte mi-ai iertat!…

din cântările nemuritoare ale Oastei Domnului

01În Jertfa Ta Iisuse
în harul Tãu divin
iertare, mântuire
ți pace-avem deplin.

În sfânta ascultare
de-al Tãu Cuvânt Divin
viațã, bucurie
și roadã-avem deplin.

Prin Tine-mpãrtãșirea
Misterului Divin
credințã-avem, nãdejde
și dragoste din plin.

O, dã-ne tuturora
belșug de har divin
tãcere, ascultare
și rod s-avem din plin.

Traian Dorz,
din ”Cântarea Cântãrilor mele”

poezie

din foaia „Oastea Domnului”, anul III, nr. 12, Sibiu, 20 martie,1932

03Iisuse, știu cã-n viața asta
odatã va veni o zi
din care lungile suspine
și zbuciumãri, se vor sfârși.

C-atunci solia ușurãrii
va duce izbãvitul lut
în calda țãrnii-mbrãțișare
din care-odatã s-a nãscut.

Cã tot ce-n lume-a fost trãire,
mișcare, lacrimi, simțãmînt
le-ngroapã-n ultima durere
întâiul bulgãr de pãmânt…

Dar o, cu toate-acestea Doamne
aceastã zi o chem demult,
din lunga-ncãtușare-a firii
și-a lutului sã simt cã-s smult.

Cã trec prin porțile acestea
ce-n partea asta sunt de fer
cã ies de cealaltã parte
de aur, de smarald, de cer…

Cã zbor cu albe-aripi prin soare
mai sus, mereu mai sus, mai sus
pân-la Izvoarele Luminii
ce ies din umbra Ta Iisus…

Cu ce cântãri de bucurie
Iisuse-atunci Te voi slãvi,
scãpat din cea mai neagrã noapte
la cea mai strãlucitã zi!…

Traian Dorz,
din ”Cântarea Cântãrilor mele”

04Suflet fericit cu Domnul
care stai la pieptul Lui
în adânca ascultare
ce-ți tot spune,
ce-I tot spui?

Când în sfânta Lui iubire
contemplându-L te afunzi
în a Duhului rãpire
ce te-ntreabã,
ce-I rãspunzi?

Când Se-apleacã drag spre tine
și-a Lui Fațã drag privești,
în șoptiri de taine pline
ce-ți grãiește,
ce-I grãiești?

Când rãpit în rugãciune
te înalți în stãri de rai
cine-ar fi sã poatã spune
cît îți dã
și cât Îi dai!…

Traian Dorz,
din ”Cântarea Cântãrilor mele”

010Din ce Îți dau iubirea-ntreagã
aș vrea mai mult sã Te iubesc
din ce mã arde-a Ta dorințã
aș vrea mai mult sã Te doresc.

Din ce Te caut, simt Iisuse
c-aș vrea s-alerg din loc în loc
din ce Te caut aș pune-n cântec
mai multã dragoste și foc.

Din ce Te chem, tot mai aproape,
aș vrea la piept sã mã cuprinzi,
din ce m-aprind de-a Ta iubire
aș vrea mai mult sã mã aprinzi.

Când oare voi fi plin de Tine
ca fundul mãrii nepãtruns
sã nu mai cer, sã nu mai caut
sã-mi fii de-ajuns, de-ajuns, de-ajuns!

Traian Dorz,
din ”Cântarea Cântãrilor mele”

poezie1

din foaia ”Isus Biruitorul”, anul I, nr. 10-11-12, Sibiu, 17 martie 1935

Citeşte în continuare »

09O, Sfânt Cântec vino
spre Cer sã alergãm
ia-mi duhul și mâna
și hai sã zburãm.

Mã nalțã cu tine
mai sus și mai sus
pe norul luminii
rãmas de Iisus.

Spre forma cereascã
în care doresc
sã cânt bucuria
pe care-o trãiesc…

– E-atâta luminã
pe unde plutim
Iisuse, Iisuse
ce haruri trãim!

Mai sus, mai departe
hai imnule sfânt
spre veșnica formã
a altui cuvânt. Citeşte în continuare »

poezie

din foaia „Lumina Satelor”, anul IX. nr. 11, Sibiu, 16 martie, 1930

011Ce nume-ar fi mai dulce oare
mai nalt, mai sfânt și mai duios
Iisus, ca Numele Tãu care
e dintre toate, mai frumos!

Ce-ar mai putea a fi vreodatã
ca El de-ales și prețuit
comoarã-așa de minunatã
frumsețe-așa de negrãit?

A cui iubire-a fost asemeni
sã ținã mii de ani arzând
în cele mai curate inimi
și-atât de fericit crescând?

– Bisericã, Mireasã Sfîntã
cum sã te rogi și sã veghezi
sã poți fi vrednicã în totul
de-Acela lângã care șezi!

Traian Dorz,
din ”Cântarea Cântãrilor mele”

 

martie 2017
L Ma Mi J V S D
« Feb    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR