Arhiva pentru categoria: ‘Predici’

De la adunarea Oastei Domnului din Bis. Ortodoxă Sf. Ilie (Cluj, 23 mar. 2014)

Cuvântul Pr. Prof. Dr. Ioan Chirila rostit în faţa tinerilor din Oastea Domnului
în Biserica Ortodoxă Sf. Ilie (Cluj, 7 apr. 2012 )

De la adunarea anuală a Oastei Domnului din Baia-Mare
care a avut loc în Bis. Sf. Prooroc Ilie (Baia-Mare, 20 iul. 2014)

Duminica Lăsatului sec de brânză

Evanghelia de la Matei 6,14-21

14 Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; 15 Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre. 16 Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. 17 Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, 18 ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. 19 Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură. 20 Ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură. 21 Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.

1. Credincioși fără post? În lumea noastră materialistă şi atât de înrobită plăcerilor trupeşti, postul nu mai are trecere. E adevărat că e la modă în unele cercuri un anumit fel de „post” din motive de păstrare a sănătăţii sau, pur și simplu, pentru siluetă. Orientat însă numai spre un scop trupesc, acest fel de „post” nu are nimic de-a face cu postul creştin. Iar atunci când „postul” sau mai degrabă „alimentaţia naturistă” are la bază o concepţie religioasă necreştină, avem de-a face cu o cumplită rătăcire, acest fel de „post” fiind pur şi simplu încă un mod de expresie a lepădării credinţei celei adevărate şi mântuitoare şi a decăderii în idolatrie. Citeşte în continuare »

Sf. Ignatie Brianceaninov

Sf. Ignatie BrianceaninovIubiţi fraţi! Deja am ajuns chiar la uşa Sfântului Post! Ea este deja gata să se deschidă înaintea noastră! Deja ni s-a citit astăzi în Evanghelie, după rânduiala Sfintei Biserici, povaţa Domnului nostru Iisus Hristos despre intrarea cuviincioasă în nevoinţa Postului.

De veţi ierta oamenilor greşelile lor, vesteşte învăţătura Evangheliei care s-a citit astăzi, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu va ierta vouă greşelile voastre (Matei 6, 14-15).

Cu această vestire ne întâmpină Sfânta Biserică la uşa Postului! Aceasta e condiţia pe care ea ne-o pune înainte, chiar la pragul intrării în cămara cea duhovnicească a pocăinţei. Noi vrem să dovedim căinţa noastră pentru feluritele aplecări păcătoase, îndurând felurite lipsuri şi strâmtorări trupeşti: Evanghelia cere de la noi milă mai înainte de jertfă, pentru ca jertfa să fie bineplăcută lui Dumnezeu.

Toţi cei care doriţi să purcedeţi la nevoinţa postului şi rugăciunii, toţi cei care doriţi să adunaţi roade îmbelşugate din pocăinţa voastră ascultaţi cuvântul lui Dumnezeu, ascultaţi porunca lui Dumnezeu – şi lăsaţi, iertaţi aproapelui greşelile pe care le-a făcut faţă de voi! De veţi ierta oamenilor greşelile lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu va ierta vouă greşelile voastre. Amin.

Pãrintele Alexander Schmemann

Pentru multi, dacã nu pentru majoritatea crestinilor ortodocsi, Postul Pastelui constã dintr-un numãr limitat de reguli si prescriptii exterioare, predominant negative: abtinerea de la anumite mâncãruri, de la dans si alte distractii. Aceastã întelegere exprimã gradul nostru de înstrãinare fatã de adevãratul duh al Bisericii, care ne este aproape imposibil de înteles, si anume cã Postul înseamnã si “altceva”– ceva fãrã de care toate aceste rânduieli îsi pierd în mare parte semnificatia. Acest “altceva” poate fi cel mai bine descris ca o “atmosferã”, “un climat” în care fiecare din noi intrã, ca fiind mai întâi o stare a mintii, a sufletului, care timp de sapte sãptãmâni pãtrunde întreaga noastrã existentã. Scopul postului nu este acela de a ne sili sã acceptãm câteva obligatii formale, ci acela de a ne “înmuia” inima, astfel încât aceasta sã se deschidã cãtre realitãtile duhovnicesti, sã cunoascã tainica “sete si foame” dupã comuniunea haricã cu Dumnezeu. Citeşte în continuare »

Sf. Nicolae Velimirovici

Dar aceste cuvinte ale lui Hristos: „unge capul tău şi faţa ta o spală” rostite atât de hotărât, au înţelesul lor lăuntric profund. Deoarece, dacă Domnul S-ar fi gândit numai la capul cel trupesc şi la faţa cea trupească, cu siguranţă că El nu ne-ar fi poruncit să ne ungem capul şi să ne spălăm faţa atunci când postim. El ar fi spus că este un lucru de mică importanţă şi lipsit de sens, unde se amestecă roadele postirii, să-ţi ungi sau să nu-ţi ungi capul, să-ţi speli sau să nu-ţi speli faţa.

Este limpede faptul că, în adâncul acestor cuvinte se ascunde un înţeles tainic. De altfel, cel care înţelege această poruncă a lui Hristos sub înfăţişarea ei de suprafaţă şi începe, mai ales atunci când posteşte, să-şi ungă capul şi să-şi spele faţa, va cădea în chipul celălalt al făţărniciei. El va pune iarăsi în privelişte, înaintea oamenilor postirea sa, însă într-un chip diferit. Dar Domnul tocmai aceasta a căutat să ne înveţe în chip lămurit, ca să nu facem. Citeşte în continuare »

De la adunarea Oastei Domnului (Dej, 28 feb. 2014)

Evanghelia Duminicii acesteia, care prin numele ei popular, a lăsatului sec de brânză, consemnează începutul Postului Mare, ne aduce dinaintea ochilor inimii cuvintele Mântuitorului din Evanghelia de la Matei 6, 14-21. Iertare, postire cu bucurie și pe ascuns, îmbogățire în ceruri cu adevărata comoară care ține inima ta legată de cer. Pare ușor, la prima vedere, și trebuie să recunoaștem că numai îngâmfarea noastră complică lucrurile. Sigur, iertăm, dar în ce condiții? Bineînțeles, postim, dar cum anume și care este gradul de bucurie? Și astfel, problematizând la nesfârșit, ne pierdem toată bucuria creștină. Devenim niște funcționari religioși, departe de orice bucurie a credinței. De aceea nu mai avem bucurii, iar comorile noastre pier odată cu plecarea noastră spre cerul în care nu mai credem. Citeşte în continuare »

De la adunarea Oastei Domnului din Bis. Ortodoxă Sf. Alexandru
(Cluj, 8 mai 2016)

De la adunarea anuală a Oastei Domnului din Bis. Ortodoxă Sf. Alexandru
(Cluj, 2 oct. 2016)

De la adunarea de Revelion a Oastei Domnului din Bis. Ortodoxă Sf. Alexandru
(Cluj, 31 dec. 2016)

De la adunarea Oastei Domnului din Bis. Ortodoxă Sf. Alexandru
(Cluj, 29 ian. 2017)

De la adunarea Oastei Domnului din Bis. Ortodoxă Sf. Alexandru
(Cluj, 4 dec. 2016)

Pr. Constantin Necula

Furați de scenariile apocaliptice prezentate de tot felul de structuri ale dezumanizării noastre, uităm de Evanghelie. Duminica aceasta este un soi de ieșire de sub anestezia mediocrității din jur. Întregul text mateian, adică din Evanghelia de la Matei, surpinde un fel de joc de-a v-ați ascunselea între Hristos și cei ce-L caută prin eforturi științifice ori spirituale expandate. Cei care-L caută prin nori ori prin tot felul de fenomene, unele de mare gravitate, nu citesc Scriptura. Hristos nu Se ascunde! El Se descoperă. Se descoperă în cel flămând, însetat, gol și întemnițat. În cel disprețuit, ca să menținem leitmotivul de până acum al tâlcuirilor propuse. Disprețuind acest adevăr, căutătorii în ape tulburi imaginează scenarii, propun soluții aberante, incită știriștii de pretutindeni, uzează tensiunea mântuirii în jocuri abstracte cu ifose de realități. Citeşte în continuare »

februarie 2017
L Ma Mi J V S D
« Ian    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728  
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR