Arhiva pentru categoria: ‘Traian Dorz’

Vom trece râul morții odată fiecare,
Dar nu-i la fel a-l trece în plâns ori în cântare.
Ne vom lua cu toții, din fața Judecății,
ori căile Osândei, ori căile Răsplății. Citeşte în continuare »

O daltă e Cuvântul, iar inima-i o stâncă,
de mii de ori loveşte şi tot nu cade încă;
– ci numa-nţelepciunea iubirii e în stare
să poată, pân’ la urmă, ca stânca s-o doboare.

O, fiecare suflet cu altul nu-i la fel,
nimic decât iubirea n-ajunge pân’ la el!

Un plug este Cuvântul, iar inima-i o glie,
de mii de ori o ară şi ea-i mereu pustie,
– ci numai asudarea iubirii izbuteşte
să scoată rod de unde în veac nimic n-ar creşte.

O sabie-i Cuvântul, iar inima-i cetate,
de mii de ori împunge şi-adesea n-o străbate,
– ci numai stăruinţa iubirii dac-ajunge
ades cu ani de lacrimi şi jertfe-a o străpunge.

TRAIAN DORZ din ”Cântări Nemuritoare”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

Traian-Dorz-la-2-sapt-dupa-elib-din-1964După ce a primit credinţa apostolică, începând cu vestirea Cuvântului Sfântului Apostol Andrei, pe teritoriul Dobrogei de azi, poporul român a pătimit mult ca să păstreze credinţa creştină, în timpul persecuţiilor de tot felul venite de la popoare păgâne, migratoare sau năvălitoare şi de la stăpâniri ostile. Numărul martirilor şi mucenicilor de pe teritoriul patriei noastre a crescut de la martirii străromâni, la martirii brâncoveni şi până la cei din timpurile recente.

Şi noi, astăzi, învăţăm de la martiri că iubirea lor pentru Hristos este mai tare decât teama de suferinţă şi de moarte. În acest sens, Sfântul Apostol Pavel scrie creştinilor din Roma, oraşul în care va fi martirizat prin decapitare: „Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia
(…), precum este scris: Pentru Tine suntem omorâţi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte oi de înjunghiere. Dar în toate acestea suntem mai mult decât biruitori, prin Acela Care ne-a izbăvit” (Rom 8,35-37), adică prin Iisus Hristos. Citeşte în continuare »

Traian Dorz

Când m-am născut cu trupul

Când m-am născut cu trupul acesta printre voi,
era şi nor, şi noapte, şi iarnă, şi râzboi…
Ce stări nefericite, cum s-au răsfrânt durut
cu toata amărăciunea pe viaţa mea de lut!
 
Când m-am născut cu duhul, din Duhul Cel Divin,
era şi primăvară, şi pace, şi senin,
tot cerul cu pământul se-mbrăţişau zâmbind
privindu-mi viaţa nouă din lacrimi zămislind.
 
Din ea, pe câte drumuri apoi am străbătut
împrăştiat-am darnic al lacrimii avut;
nemaifiind pe lume decât un călător,
cu cât duc mai puţine pot merge mai uşor!
 
Când mâine, înc-o dată mă voi renaşte iar,
va străluci Cuprinsul de-un nou şi veşnic har
şi-abia-n a treia viaţă voi strânge fericit
ce-n celelalte două am ars şi-am dăruit!…
 
Versuri: Traian Dorz
 

Cântarea comemorativă face parte din noul album de cântări intitulat „Sunaţi voi trâmbiţe„, lucrare audio lansată în preajma sărbătorilor Învierii Domnului şi inclusiv la Adunarea de Tineret de la Beiuş, din 2014.

13. M-am ridicat din prăbuşirea mea şi, începând din nou să nădăjduiesc, încercam să mă înalţ spre credinţa mea cea dintâi.

14. O Mântuitorul meu, Prietenul tinereţii şi salvării mele, eu nu pot acum. Dar Tu ştii că eu doresc atât de mult să vină vremea să pot.

15. Nu pot să zbor acum, dar mă voi târî pe urmele Tale, oricât de aspru va fi drumul meu după Tine.
16. Şi oricât de adânc îmi vor sfâşia pietrele ascuţite tălpile picioarelor mele slabe. Citeşte în continuare »

Acest material video, conține rugăciunea și cuvântarea fratelui Traian Dorz din 13 mai 1989 de la Răstolțul mare, ultima nuntă la care fratele Traian a participat. În 20 iunie 1989, fratele Traian Dorz, a plecat la Domnul.

 

Citeşte în continuare »

O, gândurile mele nălţate spre Iisus
în clipele de taină şi-n stările de Sus,

În ceasul morţii mele
veniţi spre mine  roi 
să merg spre veşnicie
înveşmântat în voi!

O, vorbe dulci, rostite cu-al dragostei sfânt glas
spre Domnul şi spre oameni, în scurtul meu popas, Citeşte în continuare »

Creştinismul este religia care se deosebeşte fundamental de toate celelalte religii. Oamenii care studiază fenomenul religios detaşaţi de realitatea existenţei religiilor le pun pe toate de aceeaşi parte, clasificându-le doar după criterii accesibile categoriilor lorfilozofice. Or, a vorbi despre religie ca despre un fenomen generalacceptat, în care să fie cuprinse toate religiile lumii, este ca şi cumai pune de aceeaşi parte, de pildă, binele şi răul. O imagine elocventă a ceea ce înseamnă Creştinismul faţă de toate celelalte religii esteaceea în care ne imaginăm o linie orizontală care să însemne hotarul ce desparte pământul de înaltul cerurilor, viaţa pământească deviaţa cerească. Toate religiile în afara Creştinismului, împreună cuîntemeietorii lor, sunt aşezate într-un asemenea grafic având direcţiafinală îndreptată înspre cele de jos, în adâncurile pământului, iar Creştinismul, avându-L în prim-plan pe Mântuitorul Iisus Înviat, este aşezat ca fiind singura săgeată ce ţâşneşte în sus, spre înălţimi infinite, în viaţa veşnică. Citeşte în continuare »

1. Înduratule şi nepreţuitule Prieten al tinereţii mele, marile iubiri se pot vedea numai în clipa marilor hotărâri?

2. Iubirea care îşi poate târî marile ei aripi prin praful nedespărţirii de cealaltă este adevărata iubire.

3. Abia atunci Ţi-am văzut-o.
Atunci Ţi-am văzut minunea dragostei Tale pentru mine, nemărginirea milei Tale, starea mea jalnică, spaima Ta pentru soarta şi viitorul meu. Citeşte în continuare »

Slavă Ţie, Turn Puternic de-adăpost şi de scăpare,
Cetăţuie nestrăpunsă, Zid slăvit de apărare,
Braţ nebiruit ce dărui mântuire pe vecie;
din tot sufletul, Iisuse, slavă, slavă, slavă Ţie!

Ţie, Sfânt Mântuitor,
toată slava, toată slava tuturor,
Dumnezeu Nebiruit,
toată slava, toată slava – fii slăvit!

Slavă Ţie, ce din toate i-ai scăpat pe-ai Tăi cu bine,
alungând a’ nopţii duhuri de-ngroziri şi spaime pline,
aducând al mântuirii răsărit de bucurie;
din tot sufletul, Iisuse, slavă, slavă, slavă Ţie!

Slavă Ţie, ce din toate câte vor mai fi să vină
vei scăpa pe-ai Tăi cu bine până-n veşnica lumină,
unde le-ai gătit o dulce şi-o eternă bucurie;
din tot sufletul, Iisuse, slavă, slavă, slavă Ţie!

TRAIAN DORZ din ”Cântări Nemuritoare”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

1. Dar ce a fost cu mine astăzi, drag Prieten al tinereţii mele?
Te-am simţit neliniştit lângă mine.

2. Era ceasul să mergem spre înălţimile noastre, unde aerul era înmiresmat, unde lumina era împiedicată, unde zborul era înalt, unde orizontul era curat şi sfânt.

3. M-ai chemat cu lacrimi: Scoală-te şi vino!… Scoală-te şi vino, căci aici eşti în primejdie de moarte!

4. Aici, focul mistuitor al gurii balaurului îţi ameninţă mereu curăţia sufletului şi a vieţii tale. Citeşte în continuare »

Când mii de fraţi ai tăi îndură
atâtea suferinţi acum,
cum vrei tu oare fără cruce
să mergi pe-al mântuirii drum?

Când mii de fraţi ai tăi au parte
de nedreptăţi şi prigoniri,
cum vrei s-ajungi tu fără ele
cununa sfintei răsplătiri?

Când mii de fraţi ai tăi duc jugul
şi sarcinile lui Hristos,
cum vrei tu oare fără jertfe
să vezi sfârşitul luminos? Citeşte în continuare »

11. La primejdii cine s-ar mai fi gândit? Nimic nu mai părea de netrecut!

12. Chiar doream primejdiile, nu numai ca eu să Te văd pe Tine cum le birui pentru mine, ci ca şi Tu să mă vezi cum eu le birui pentru dragostea Ta.

13. Pentru că nimic nu mai poate fi atât de puternic în inima mea decât dorinţa de a-Ţi arăta, prin toate, cât de mult Te iubesc.
14. Şi cât de mult preţuiesc eu dragostea pe care mi-o dăruieşti Tu cu atâta risipă. Citeşte în continuare »

O, când Hristos vã cheamã, când El vã lumineazã
voi tineri, duceţi pacea în locul urii crunte
şi fiţi mereu nainte, cununa vã urmeazã! –
chemarea voastrã-i munca şi locul vostru-i frunte! Citeşte în continuare »

iunie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Mai    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR