Postări cu etichetele: ‘cantari eterne’

Câte minuni deschide-o zi
cu soare sau cu nor,
din câte părţi poţi tot privi
frumseţea tuturor!
Ce mii de glasuri poţi s-auzi
cum preamăresc mereu,
cu chip tăcut, cu ochii uzi
privind spre Dumnezeu…

Ce taine poate-ascunde-un cer
senin şi înstelat,
ce sfânt şi fericit mister
e-un câmp înmiresmat!
Când stai pe-un munte singurel
ori pe un ţărm de-ocean,
cum Dumnezeu te ’nalţă-n El
cu-al dragostei noian!

Ce-i oare-ascuns într-un sărut
de mamă ori de fiu,
ce-ai fost când nu erai născut
ori când vei fi-n sicriu,
ce spune-o lacrimă lucind,
ce tace-un dor nespus?
– O, câte taine se cuprind
cu sufletu-n Iisus!…

TRAIAN DORZ din ”Cântări Eterne”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

Ce-aduci în loc de lacrimi când Dumnezeu te scapă
din boală, din ispită, din flăcări ori din apă,
când El îţi scapă soţul ori fiii, ori părinţii;
– când n-ai cuvânt de lacrimi, ce-aduci Recunoştinţii?

Primejdioasă este uitarea totdeauna,
ea lampa ta o stinge chiar când mai grea-i furtuna,
ea sufletul ţi-adoarme la cea mai grea răscruce
şi, dintre mii de bunuri, pe cel mai scump ţi-l duce. Citeşte în continuare »

O, unde sunt aleşii, dintre atâţi chemaţi,
de ce prea rari sunt astăzi eroii minunaţi,
de ce aşa puţine sunt sfintele vieţi,
când slava ce le-aşteaptă e-aşa de mare preţ?

Doamne, dă-ne fraţi, dă-ne fraţi, dă-ne fraţi
buni şi minunaţi, – Ţie devotaţi
a lucra şi-a secera via Ta şi holda Ta
după voia Ta…

Cei de la ceasul şase în lene stau şi zac,
cei de la ceasul zece în umbră dorm şi tac,
cei de la ceasul ultim abia se văd mişcând,
şi noaptea, iată, noaptea soseşte-aşa curând…

O, scutură-i, Iisuse, pe cei ce dorm mereu;
– Treziţi-vă! E vremea, sculaţi din somnul greu,
Hristos apare – iată-L, ieşiţi şi-L aşteptaţi.
Alege-i, Doamne-alege-i pe toţi câţi sunt chemaţi.

TRAIAN DORZ din ”Cântări Eterne”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

Când nu mai ştii pe unde e calea să te duci,
pe urmele frumoase a lui Hristos s-apuci,
când nu mai ştii pe cine să-ntrebi de-un ţel frumos,
cazi în genunchi acolo şi-ntreabă-L pe Hristos.

Un răspuns, un răspuns – îndeajuns, îndeajuns
e numai Iisus,
ţel frumos, dar voios
e numai Hristos.

Când nu mai ai pe nimeni ca să-ţi descarci un dor,
descarcă-ţi-l la Domnul, la Sânu-I iubitor;
când nicăieri nu-i nimeni să te-nţeleagă blând,
El Singur te-nţelege cu tot ce ai, oricând. Citeşte în continuare »

Doamne, n-am uitat nici una
dintre câte le primim;
pentru toate, totdeauna,
totdeauna, totdeauna
mulţumim şi mulţumim.

N-am uitat, de orice dată
când era pierduţi să fim;
de salvarea-Ţi minunată,
minunată, minunată,
mulţumim şi mulţumim.

N-am uitat, când stam departe,
puşi din greu să suferim,
cum Tu ne-ai scăpat din moarte;
pân’ la moarte, pân’ la moarte
mulţumim şi mulţumim. Citeşte în continuare »

Deschide-ţi mâna ta – şi plângi,
că n-ai nimica-n ea să strângi;
când în sicriu vei fi întins,
nimic nu duci din ce-ai cuprins;
nimic nu duci, nimic nu duci,
nimic nu duci din ce-ai cuprins.

Deschide-ţi casa ta şi vezi
cât loc e-al tău de unde şezi;
când ai să mergi să nu mai vii,
nimic nu iei din tot ce ţii;
nimic nu iei, nimic nu iei,
nimic nu iei din tot ce ţii.

Deschide-ţi inima şi stai
să vezi în ea ce-avere ai;
când pragul morţii ai să-l treci,
te duci sărac pe veci de veci;
te duci sărac, te duci sărac,
te duci sărac pe veci de veci… Citeşte în continuare »

Când voi reveni la viaţă din mormântul meu,
Doamne, câte cu uimire am să aflu eu!
Toate faptele vieţii cum vor fi rodit,
cum am să-mi privesc la ele: blând sau îngrozit?

Nu-i greu să slobozi o apă cu un larg şuvoi,
dar e greu să-i faci o cale ca să curgă-apoi;
poţi uşor să-i faci trezirea unei gloate-acum,
dar e greu s-o duci pe urmă pe-al luminii drum.

Nu-i greu a aprinde focul, dar e greu, aprins,
să-i mai stăpâneşti puterea pe-un voit cuprins;
nu-i greu să aprinzi iubirea, dar e greu apoi
s-o păstrezi să nu se-nfunde undeva-n noroi. Citeşte în continuare »

Cum ai vrea să spui odată pocăinţă lui Iisus,
însă vremea pocăinţei, în zadar, dacă s-a dus;
poţi tot plânge şi tot geme, în zadar, dacă s-a dus.

Cum ai vrea să faci odată tot ce bine n-ai făcut,
dar şi binele-are-o vreme, poţi tot vrea, dac-a trecut;
poţi tot zice, poţi tot cere, în zadar, dac-a trecut.

Cum ai vrea să-ntorci odată de pe drumul tău pustiu,
dar nici scumpa mântuire n-o mai afli prea târziu;
poţi s-o cauţi şi-o poţi tot cere, în zadar, când e târziu. Citeşte în continuare »

Pe unde-ai fost pierdut şi dus
de când nu te-a-ntâlnit Iisus,
cu cine-ai mers şi-n calea cui
de când n-ai mers cu fraţii Lui?

Orice pas fără Hristos
este păcătos,
orice faci fără Iisus,
la piezare-i dus.

Pe unde-ai fost şi ce-ai făcut
de când nu te-ai rugat tăcut,
cu cine-ai stat, cu ce stricaţi
de când te-ai despărţit de fraţi?

Citeşte în continuare »

Aceste frunze care-mi cad ca-n toamnele senine,
ce liniştite se desprind de ramurile pline!
Sub ele se iveşte-acum frumoasa roadă coaptă
ce Mâna Bunului Stăpân cu-al ei cules aşteaptă.

Ce dulce-mi simt acel fior al bucuriei sfinte
cu care-i voi păşi tăcut şi-nlăcrimat ’nainte,
cu toate crengile-atârnând, rămase fără frunză,
ca roada dragostei de El nimic să nu-mi ascunză!

Citeşte în continuare »

De ce te îndoieşti de Domnul
şi de Cuvântul Lui cel sfânt,
ce este oare mai puternic
ca El în Cer sau pe pământ?
E oare mai puternic omul
sau diavolul, sau iadul lui?
– Nu, mai puternic decât Domnul
nimic în toată lumea nu-i.

Încrede-te în El, încrede-te în El
oricând şi-n orice fel,
căci nicăierea nu-i, căci nicăierea nu-i
putere ca a Lui…

Citeşte în continuare »

Mai sunt, mai sunt destui săraci,
ca bine să le faci,
mai sunt, mai sunt flămânzi, mai sânt
destui pe-acest pământ;
şi suferinzi, şi orbi, şi goi
destui mai sunt, destui cu noi
– aveţi, aveţi ce face,-aveţi,
un bine, dacă vreţi.

Citeşte în continuare »

Cine-ţi va-ntreba vreodată
de-al tău nume pe-un vecin,
toţi vecinii tăi să-i spună:
– E-un adevărat creştin.

De-ţi va întreba părinţii
despre felul tău curat,
bunii tăi părinţi să spună:
– E-un fiu bun cu-adevărat.

Dacă-ţi va-ntreba pe fraţii
de credinţă în Hristos,
fraţii tăi să poată spune:
– E un frate credincios.

Citeşte în continuare »

Mâinile Tale, Drag Iisus,
mi-alină suferinţa
când mi-arde ca-ntr-un foc nespus
şi-mi tremură fiinţa.

A Tale Mâini, a Tale Mâini – tăcut,
Iisuse – le sărut,
căci mângâierea, mângâierea lor
mi-alină orice dor
şi-n stări de har m-au dus
a Tale Mâini, a Tale Mâini, Iisus.

Citeşte în continuare »

M-am întâlnit cu Tine la un hotar, Iisus,
şi-am ascultat întâiul cuvânt ce mi l-ai spus;
la-ntâia Ta chemare Ţi-am spus cu lacrimi: DA
– şi nu uit pân’ la moarte îmbrăţişarea Ta.

Au fost de-atunci necazuri cât munţii-ameninţând,
dar Harul Tău mai mare a fost, de orice rând;
au năvălit vrăjmaşii cumpliţi ca nişte lei,
dar Tu ai fost, Iisuse, mai tare decât ei.

Ştiu că şi de-azi ’nainte, pe-oriunde m-ai purta,
mă va-nsoţi prin toate, Iisus, puterea Ta
şi-mi vei întinde Mâna, mai repede să vin,
să mă-ntâlnesc cu Tine la Alt Hotar Divin.

TRAIAN DORZ din ”Cântări Eterne”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014

N-am înţeles adesea, Iisuse-al Tău Cuvânt,
dar l-am crezul şi-atuncea adevărat şi sfânt.

N-am cunoscut adesea ce piedici întâlneam,
dar Ţi-am călcat pe urme cât mai smerit puteam.

A fost cumplit adesea să-nfrunt pe Goliat,
mi-a fost de el şi frică, – dar n-am făcut păcat.

N-am priceput adesea ce jertfe mi-ai cerut,
dar am privit Golgota – şi Ţi le-am dat tăcut. Citeşte în continuare »

Moartea şterge toate, numai una nu,
– luptă-te ca asta s-o câştigi şi tu:
plata faptelor iubirii, plata faptelor iubirii
s-o câştigi, s-o câştigi şi tu.

Moartea le ia toate, numai una ai,
– luptă-te ca asta să te ducă-n rai:
plata milei pentru alţii, plata milei pentru alţii
să te ducă, să te ducă-n rai. Citeşte în continuare »

Nu e nimeni-nimeni, decât Dumnezeu,
care să-ţi ajute când ajungi la greu;
poţi striga-n primejdii, poţi tot plânge-n munci,
nimeni, decât Domnul, nu-i să-ţi vină-atunci.

Ca să ai, ca să ai ajutor la greu,
vin’ la Dumnezeu;
dacă nu eşti, dacă nu eşti fiul Lui,
eşti al nimănui.

De n-ajuţi pe nimeni când va aştepta,
nimenea nici ţie nu-ţi va ajuta;
dacă nu eşti gata a ierta frumos,
nici ţie nu-i gata a-ţi ierta Hristos. Citeşte în continuare »

 

Cine ţi-a adus viaţa, – suflete al meu,
în mormântul unde singur suspinai din greu,
Cine altul decât Domnul Care te-a iubit?
Lui Îi datorezi iubire până la sfârşit.

Cine ţi-a dat bogăţia Cântecului Sfânt
Cine, aurul luminii Sfântului Cuvânt,
Cine, harul rugăciunii, Cine, decât El?
Lui Îi datorezi cântare într-un unic fel! Citeşte în continuare »

O singură iubire-i mare
aproape ca a lui Hristos,
iubirea mamei, care are
acelaşi duh şi chip frumos;
– cinstiţi iubirea-nlăcrimată
a mamei care v-a născut,
punând pe faţa ei curată
cel mai duios şi drag sărut!

Mamă, mamă, mamă,
scump şi drag cuvânt,
binecuvântată, binecuvântată
fii – din cerul sfânt…

Citeşte în continuare »

decembrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
CATEGORII
VIDEO
COLECŢIA ISUS BIRUITORUL
LUMINA DE LA CERTEGE

CALENDAR
ICOANA ZILEI
SINAXAR