Oastea Domnului

Patima băuturii e un ştreang pe care numai „foarfeca“ Golgotei îl poate tăia

Aşa e patima beţiei. Cum se vede în chipul de alături. Ea începe cu o aţă subţire, pe care omul o poate rupe cu uşurinţă. Numai cât, aţa asta e întinsă cu vicleşug de o mână vicleană: de mâna lui Satan. Şi dacă omul nu bagă de seamă, aţa se tot îngroaşă – paharele sporesc mereu – până când, pe urmă, Satan a făcut din aţă un ştreang, cu care l-a legat pe om. Şi, apucat pe calea asta, omul sfârşeşte cu pieire trupească şi sufletească.

Satan, de meserie este împletitor de ştreanguri şi lanţuri cu care leagă pe cei apucaţi cu patimi rele. Şi ah! Ce de suflete pierde cu aceste legături. De când eram la ţară, am cunoscut un om care, de la primul pahar – de la aţa cea subţire – a ajuns pe urmă la ştreangul spânzurătorii.

Ah! Ce grozave sunt ştreangurile şi lanţurile lui Satan! Dar slăvit să fie Iisus Biruitorul. El ne-a lăsat o „foarfecă“ minunată cu care putem tăia orice ştreang şi orice lanţ de patimă rea. El ne-a lăsat „foarfeca“ Golgotei; ne-a lăsat Jertfa Lui şi Sângele Lui de pe dealul Golgotei. Oricât de grozav ar fi legat cineva cu patimile cele diavoleşti, el poate scăpa dacă Îl primeşte cu adevărat pe Cel ce a venit în lume, anume să strice puterea lui Satan.

Iisuse Mântuitorule, mântuieşte pe cei căzuţi în ghearele şarpelui-alcool

La pagina 42, arătam că din sticla de alcool pândeşte şarpele-diavol. În patima beţiei este şarpele-diavol, care stoarce vlaga cea trupească şi sufletească a omului.

Ah! Ce înfricoşat este a cădea în ghearele şarpelui-alcool. Sufăr şi bieţii copii în această cădere. Beţia este un şarpe grozav care sugrumă şi copii.

Ah! Beţivilor, gândiţi-vă că în lanţurile voastre ajung şi copilaşii voştri. Nelegiuirea voastră trece şi asupra lor. Prin ticăloşia voastră, le stricaţi şi sângele lor. Prin patima voastră le beţi pâinea, le beţi hainele, le beţi sănătatea, le beţi sângele lor, le beţi viaţa lor. Ah! Sărmanii copii ai beţivilor. Ah! Sărmănuţii de voi, copii ai beţivilor! Dar nu disperaţi, dragi copilaşi. Ridicaţi mânuţele voastre şi glasurile voastre spre ceruri. Acolo este un Mântuitor, Care vă poate scăpa şi pe voi şi pe taţii voştri. Rugaţi-vă Domnului şi Mântuitorului Iisus Hristos. Cereţi ajutorul Lui şi El va asculta rugăciunea voastră.

Contra beţiei se ţin conferinţe, se scriu cărţi, se dau sfaturi şi îndemnuri, dar toate acestea nu pot ajuta nimic. Beţia se poate combate numai cu ajutorul Evangheliei.

„Beatul – zice Sfântul Ioan Gură de Aur – este un fel de îndrăcit. El sufere aceleaşi patimi ca cel îndrăcit; se clatină, cade, zgâieşte ochii, face spume la gură etc. Cel căzut în boala asta, trebuie adus la Mântuitorul aşa după cum spun Evangheliile, că cei cuprinşi de boli grele şi bătuţi de «duhuri mute» erau aduşi la Mântuitorul să ia tămăduire“ (Marcu 9, 17-30).

Aduceţi la Mântuitorul pe cei bântuiţi de patima beţiei. Ajutaţi-i să se apropie de Mântuitorul şi să-L afle pe Mântuitorul.

Fratele meu! Te-a muşcat şi pe tine şarpele-alcool? Ridică-ţi ochii spre cer. Priveşte Jertfa Crucii, căci asta e singura ta scăpare. Toţi cei muşcaţi de patima beţiei – şi de alte patimi rele – priviţi spre Domnul, primiţi-L pe Domnul şi Jertfa Lui cea scumpă şi îndată vă veţi tămădui.

Părintele Iosif Trifa, din  “Alcoolul duhul diavolului”

Lasă un răspuns