Trezeşte-te ’nainte de-a fi venit ispita,
cât şarpele nu-i încă, nici mărul cu venin,
căci după ce-ai primit-o şi ţi-a trecut clipita
o poţi tot plânge veşnic şi tot scălda-n suspin.
Trezeşte-te ’naintea potopului ce vine,
cât încă te mai cheamă un Noe să primeşti
şi cât mai este încă salvarea lângă tine,
– căci după ce-ai pierdut-o poţi să te tot căieşti.
Trezeşte-te ’nainte de arderea Gomorii,
cât încă se mai află aici un Lot chemând,
căci dacă trece Harul şi-ncep să ardă norii,
din ploaia cea de flăcări poţi să tot strigi plângând.
Trezeşte-te ’naintea prăpădului din urmă,
cât încă poţi alege ce roadă să culegi,
căci de te prinde moartea în cea de-a stânga turmă,
poţi plânge pe vecie – n-ai altceva s-alegi.
Trezeşte-te ’nainte de-a fi venit Sfârşitul,
să n-aştepţi pân’ la moarte şi până prea târziu,
căci dac-aştepţi aceasta, îţi va veni trezitul
când vei putea tot geme şi plânge în pustiu.
TRAIAN DORZ din ”Cântări Eterne”, ediţia a II-a
Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014
