Pagina de start a forumului Forumul Oastei Domnului

 

Autor Mesaj
<  Alți înaintași  ~  CORNEL RUSU - SFATURI EVANGHELICE PENTRU TINERETUL CRESTIN
micutiu_sorin
MesajTrimis Mie 02 Ian, 2008 7:49 pm  Răspunde cu citat (quote)
de-a casei


Data înscrierii: 19/Iul/2006
Mesaje: 5386
Locație: Simeria

Viata fr. Cornel aici: http://www.oasteadomnului.ro/forum/viewtopic.php?t=876




SFATURI EVANGHELICE PENTRU TINERETUL CRESTIN
( Manuscris )

"I.

CE FACI TU AICI?

Dacă din mulțimea glasurilor ce fără încetare ne cheamă, din lăuntrul nostru și din afarp, spre lucruri și stări nepotrivite, l-am putea distinge pe acesta, de multe păcate am fi izbăviți.
"Ce faci tu aici, Ilie?" Era "Glasul Domnului" care-i vorbea, venind din surâsul blând și subțire. Și Ilie, auzindu-L, și-a acoperit fața cu mantaua, a ieșit și a stătut la gura peșterii. Pe Ilie, Glasul Domnului care-i vorbea, l-a găsit plin de râvnă pentru Domnul Dumnezeul oștirilor ( 1 Împ. 19, 12 - 24).
Glasul Domnului răsună mereu, ne cheamă și astăzi, și cine are urechi de auzit, aude chemarea, și vine la El.
"Iată, stau la ușă și bat de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine" ( Apoc. 3, 20).
Cu versetele de mai sus, am găsit cu cale să răspund celor ce mă întreabă, cerând sfat și vor să se căsătorească.
Părinților, și voi aveți marea răspundere pentru a face viața fericită. A face viața fericită vine din sfânta datorie, a nu face, vine din orgoliu și nepricepere încăpățânată, vine de la Diavolul.
Ce faci tu, aici, în locul și starea în care te afli?....Ai intrat într-o peșteră și rămâi cuprins în noaptea ei ăntunecată? În jurul tău e numai noapte, groază, spaime, căci ai făcut lucru necugetat, nu după voia Domnului și răspunzi timid întrebărilor divine, dacă le mai auzi, sau răspunzi va Iosua cel credincios: "...Cât despre mine, eu și casa mea vom sluji Domnului..."( Iosua 24, 15)
Lucrul de căpetenie al celor ce se căsătoresc este că devin părinți și în această nouă calitate, au de îndeplinit o poruncă, anume, "Să învețe pe fiii și casa sa după sine să umble în calea Domnului și să facă judecată și dreptate, pentru ca să aduca Domnul asupra lui toate câte i-a făgăduit" ( Facerea 18, 19). Și porunca aceasta trebuie îndeplinită cu strictețe, ca și în aceasta să se preamprească Numele Domnului....
Transpune-te într-un călător. În vagonul în care călătorești, cunt mulți călători. Trenul înaintează cu iuțeală. Stațiile trec una după alta. Intri în vorbă cu cei ce călătoresc, întrebându-i pe fiecare la ce stație coboară și cine îi așteaptă în gară. Și, dacă nici unul din acești ciudați călători n-ar ști să răspundă, ce vei gândi despre aceia care nu știu încotro merg și cine le va ieși în întâmpinare?
Acesta este adevărul.
Un lung tren ne pare viața, ne trezim în el mergând, fără să ne mai dăm seama. inde ne-am urcat și când....Viașa aceasta se sfârșește, noi zburăm, stațiile trec una după alta, anii trec și trenul călătoriei, pentru fiecare din noi, înseamnă înaintare spre inevitabila oră a supremului popas.
Este foarte potrivit gânduk acesta, căci, pentru fiecare din noi, călătoria acestei vieți se va sfârși și nici o teorie lumească, nici filozofia cea mai înaltă și modernă nu ne dă asigurare despre rostul nostru pe pământ, scopul vietii umane, unde ne duce trenul acesta al vieții, unde sosește, ce ne așteaptă la sosire, unde vom găzdui, ce suntem, ăncotro mergem, ce înțeles are trecerea noastră prin lume?...Cu mintea câtă o avem, cu filozofia umană, nu se poate răspunde la aceste întrebări...

Cu venirea Domnului Iisus Hrisos în lumea noastră, taina aceasta, ca multe altele se destăinuie, căci adevărata viață este numai în El ( F.A. 4, 12 ).
Prin Jertfă, Moarte și Înviere a Fiului Dumnezeiesc, săvârșite pe Dealul Golgotei, omenirea obține în dar dezrobirea universală. Neștiința cade, nesiguranța a luat sfârșit, iar labirintul filozofiei umane, este străbătut de minunata învățătură Dumnezeiască a Domnului Iisus și a descoperirilor ce la face Duhul Sfânt prin acei ce prin ascultare și dăruire deplină se odihnesc la limanul Păcii și Vieții Veșnice.
Cu fiecare zi ce trece, suntem mai aproape de luminosul țel al călătoriei noastre. Mai multe decât lumina soarelui, decât trupul nostru care în curând ba adormi în țărâna pîmântului, să prețuim "Cuvântul Adevărului" făgăduit și dăruit "Eu sunt Calea, Adevărul ți Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine" ( Ioan 14, 6 )
Oprește-te o clipă și gândește serios la toate acestea, mai ales acuma, când tinerețe îți zâmbește...

Sunt în lume lucruri care se petrec sau care se succed una după alta, fără să fim întrebați. De pildă: Cine te întreabă dacă vrei să vii în lume? Cine te silește să porneși pe drumuri în căutarea unei ființe dragi pentru a forma o noua familie?....Instinctul?... Te-ai nenorocit sigur dacă gândești astfel. Și apoi, - Moartea, nemiloasa moarte.
Venirea în lume este dar de la Dumnezeu. Acest dar dumnezeiesc rodește spre viața de veci dacă voim să ascultăm de Glasul Domnului care ne cheamă spre noi orizonturi de slavă prin cunoașterea Lui ( Ioan 17, 3). Neascultarea duce pe cărări singuratice, lipsite de părtășia Lui, în primejdie și osîndă veșnică.
Viața cea adevărată se afirmă la Lumina Vieții și a Dătătorului ei. În Domnul Iisus Hristos sunt comorile vieții veșnice și prin El comunicăm cu Tatăl.
Un medic spunea că a făcut operații la creierul omenesc, dar substanță mintală nu a întâlnit. Și totuși, mintea există și i se văd roadele.
Alt medic spunea că a parcurs cu bisturiul întregul corp omenesc, fără să întâlnească sufletul. Și totuși. fără suflet, nu există viață, devât cadavre și mortăciuni.
Când dormim adânc și ochii copleșiți de somn tot timpul stau închiși, care sunt ochii ce ne luminează spre atâtea priveliști și minunății? ... Visuri?... Care ochi se deschid și privesc, când aceștia sunt închiși ?...
Cine în viața aceasta are părtășie cu Dumnezeu prin Duhul Sfânt, nu gustă moartea, ci trece prin moarte la viața fericită din raiul lui Dumnezeu. Moartea este doar pragul de trecere dintr-o odaie în alta. Din viața trecătoare la cea fără sfârșit. "Ce faci tu, aici Ilie?"... Ascultarea de "Glasul Domnului" să fie în centrul atenției; și înainte, și după căsătorie; căci aici, tot timpul, Satana câștigă seceriș bogat. Cine ascultă de Domnul și de sfaturile Lui, primește din Mâna Lui soție ideală și soț ideal ( Prov. 31, 10 - 31 ), cunună și mărgăritare ( Prov. 12, 4 ), fericire și har ( Prov. 18, 22 ).
Cine ascultă de glasul lumii și de sfaturile omenești, primește din lume putregai în casele sale ( Prov. 14, 4 ), o streașină din care picură într-una. "Si am găsit - zice înțeleptul - că mai amară decât moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă și un laț, și ale cărei mâini sunt niște lanțuri, cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea" ( Eclesiast 7, 25 - 27 )
"Omul nu este stăpân pe suflarea lui ca s-o poată opri și nu are nici o putere peste ziua morții; în lupta aceasta nu este izbăvire și răutatea nu poate scăpa pe cei răi" ( Eclesiast 8, 8 )
Când vii cu darul înaintea Sfântului Altar, cu aleasa inimii, după îndemnul Duhului lui Dumnezeu, a lumii și a oamenilor ei, sau a firii tale pământești, vezi bine: - să nu fie șchioapă; adică și cu Dumnezeu și cu Mamona, - să nu fie schiloadă: adică fățarnică, și - ia bine seama la defectele ei - sau ale lui - sufletești, ca să nu plângi veșnic culegând roade amare și să porți un jug pe care numai moartea îl dezleagă ( 1 Cor. 7, 39 ).
CE ESTE NUNTA? Domnul Iisus, prin participarea Sa la nunta din Cana Galileii, a binecuvântat-o și a ridicat-o la starea ei inițială, de la început, când binecuvântându-i le-a zis:"Creșteți și vă înmulțiți, umpleți pământul și-l stăpâniți!" ( Gen. 1, 28 ). Creatorul, la început, i-a făcut bărbat și femeie și a zis: "De aceea ca lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, și se vor face un singur trup" ( Gen. 2, 24 ). Și ceea ce Dumnezeu a unit, omului nu-i este îngăduit să despartă ( Matei 19, 4 - 7; Efes. 5, 20).
Când se vorbește despre Hristos și despre Biserică, Domnul Iisus este numit Mire, Iar Biserica este numită Mireasa Lui ( Efes. 5, 25; Cânt. Cânt. 4, 7 ; Apoc. 21, 2).
Atingerea acestor "Nume" înseamnă Sfințenie, cum sfântă este nunta și desăvârșită căsnicia binecuvântată de Dumnezeu.
Ca să ai parte de fericire, ascultă și păzește sfaturile bune ( Tit 2, 1 - 15 ).
Asupra acestor lucruri vom mai reveni...."


-va urma-
II. TU, CÂND ȘI CUM TE VEI CĂSĂTORI?


Ultima modificare efectuată micutiu_sorin la Vin 05 Sep, 2008 11:08 pm, modificat de 3 ori în total

_________________
A ierta inseamna a elibera un prizonier si a descoperi ca acel prizonier ai fost chiar tu
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
micutiu_sorin
MesajTrimis Joi 03 Ian, 2008 9:43 pm  Răspunde cu citat (quote)
de-a casei


Data înscrierii: 19/Iul/2006
Mesaje: 5386
Locație: Simeria

II.
TU, CÂND ȘI CUM TE VEI CĂSĂTORI?


A întrebat o mamă pe fiul ei venit de curând la adunarea Domnului Iisus. Familia era renumită. Se socotea printre fruntași. Și localitatea unde locuiau era renumită; așa că, mama se simțea îndreptățită să-l oprească și să facă tot ce-i stă în putință ca să-l întoarcă din drumul pe care, cu multă dăruire și dragoste apucase. Se dovedea a fi și a deveni un înfocat vestitor al Evangheliei.
Dar Satana are puterea făgăduinței nelimitată prin argații lui. El câștigă seceriș în astfel de împrejurări. Cei mai mulți tineri s-au înecat nu în mări sau oceane, ci sub influențele măgulitoare, drăgălașe, iubitoare, satisfăcătoare dar fățarnice ale unui climat bine pregătit, în timp, de slugile Satanei.
Mamă!...Îi răspunse tânărul. Dacă Domnul Iisus S-a milostivit spre mine păcătosul, m-a iertat și prin Harul Său Divin m-a așezat în adunarea Sa, El, se va îngriji să-mi dea o soție credincioasă și nicidecum cum piănuiești.
Și mama, cu ajutorul întunecimii Satanei, a pus la cale ispizte prin frecventarea adunării în ascuns, a unei fete care era pe placul ei, din lume, și lumea toată era în inima ei.
Și eu am un suflet pe care vreau să-l mântuiesc. Simt nevoia mântuirii - zicea fata. Apropierea celor doi tineri s-a aproape neobservat. Și, ca mulți tineri din adunare, care se cred puternici pentru a înfrunta ispitele felurite ale celui rău și crezându-se învățați nu a cerut sfat fraților bătrâni, cu experiență, nu a cerut Domnului cu post și rugăciune să înlăture ispita și să fie izbăvit de cursa diavolului. Și astfel, ispita își făcea treptat loc în inima lui, cucerind-i-o pe deplin.
Fata era frumoasă, atrăgătoare, cu mari promisiuni; iar prefăcătoria tainic ascunsă în inima ei. Și, cum a fost deznodământul?
Și-au promis căsătorie unul altuia. Dar, cum să facă cununia? Părinții și rudele vor lumește: cu lăutari, cu joc și petrecere lumească. E singurul copil la părinți și doar odată se cunună omul în viață. Ce să facă? Că doar scris este în Sfânta Carte, că nu se poate sluji la doi stăpâni! - zicea el.
Știi ce? - a zis Dalila ( Jud. 16). Hai să facem voia lor astăzi; iar mâine, începem o viață nouă în Hristos. Cum să ne facem de râs chiar acum? Astăzi, și am scăpat. O, și neamurile astea!... Dar eu, nu joc!...Stai la masă, dragul meu...Ce să facem? De ce să fim pricină de poticnire, de discuții și sminteală ?
Acesta a fost dialogul între ei, înainte de înc eperea nunții. Și toate au decurs în voie; iar la miezul nopții, grațioasa ,, Dalila,, s-a înfățișat înaintea mirelui ,, Samson ,, și prin dezmierdări ceru să-i arate dragoste față de nuntași printr-un joc; iar de mâine dimineață, vom începe viața cea nouă în Hristos, viața care nu s-a mai arătat, a apus pentru totdeauna, căci, în timpul dansului, Domnul S-a depărtat de el pe totdeauna. Acel gol fiin ocupat îndată de Satana care în timp pregătise dezrădăcinarea sa din via Domnului, în dimineața zilei următoare, a pornit în urmărirea și vânzarea fraților cu care avusese părtășii duhovnicești.
Și astfel tânărul, în clipa nevegherii, a devenit dușman al binelui, mai îndârjit decât fusese împotriva răului.
Ce înseamnă să nu veghezi deplin, să te bizuiești pe puterile tale proprii, să nu întrebi pe Domnul, să-I ceri Lumina Călăuzitoare, să nu trăiești din plin părtășia frățească!...
Sărutul iubirii de altădată s-a transformat în vrăjmășie și ură...Ce tris, ce dureros!...


-va urma-
III. ÎN ÎMPLINIREA VOII LUI

_________________
A ierta inseamna a elibera un prizonier si a descoperi ca acel prizonier ai fost chiar tu
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
micutiu_sorin
MesajTrimis Joi 10 Ian, 2008 10:24 pm  Răspunde cu citat (quote)
de-a casei


Data înscrierii: 19/Iul/2006
Mesaje: 5386
Locație: Simeria

III. ÎN ÎMPLINIREA VOII LUI

în toate comportările sale, cel credincios trebuie să poarte cu sine teama de a nu jigni, de anu supăra prin nimica inima iubitoare a Aceluia care a împătțit totul făcându-ne fii după Har. S-a coborât din Slăvile Sale cerești dăcându-Se asemeni nouă, ca să ne poată înțelege mai bine bucuriile, durerile și suferințele să le ia asupra Sa. A luat povara păcatelor noastre, ne-a eliberat din robie, de sub puterea morții, ne-a dat Pace, Bucurie în Duhul Sfânt, - prin moarte și Înviere - ne-a dat Împărăția cea fără de sfârșit din Raiul lui Dumnezeu, unde vom fi îmbrăcați cu slavă nebănuită de noi acum....Cum vrei, dar, să jignești, să superi prin căsătoria ta, această "Inimă" nobilă, iubitoare, preacurată și sfântă?
Cum de vrei să te unești prin căsătorie la un jug nepotrivit; căci, ce legătură este între Hristos și Belial, sau cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Voi, credincioșii sfințiți prin Adevăr, sunteți temple ale Duhului Sfânt.
Cine este mai compentent decât El, Domnul, ca să-ți dea coasta potrivită ție? Sau, cine-ți va da mai bine decât El, soțul adevărat?
Dacă Sf. Pavel, recunoaște că în Biserică sunt patru feluri de mărturisitori, adică - din duh de ceartă, din mândrie, doritori de câștig mârșav, din dragoste, atunci, permiteți-mi să spun apăsat că în adunările de credincioși, mulți și multe au intrat cu scopul de a dobândi, cu ajutorul prefăcătoriei, soț sau soție, ca apoi, după ce și-au împlinit dorința, pentru că nu erau născuți din nou, lucrare ce aparține Duhului Sfânt, firea lor cea veche, cu influențele sale rele, au dezmoștenit din Raiul fericirilor eterne un înger luminat, transformându-l în înger întunecat, fiu al Gheenei.
Adevărata căsătorie este binecuvântare, un colțișor de rai. La fericirea căsniciei voastre, fiecare contribuiți cu "dragoste divină" care este legătura desăvârșirii. Dumnezeu este Dragoste și chemându-L ca Domn și Mântuitor, vă va binecuvânta cu toate binecuvântările Sale cerești, câtă vreme sunteâi în ascultare și pîrtîșie duhovnicească cu El și cu iubiții Lui. Alegerea soțului sau a soției se face numai în El și din familia Lui, cea câștigată prin moarte și înviere, cu prețul Sângelui Său, omul născut din noi prin Har, fără amestec din afară.
Ascultați de Domnul și sfaturile părinților credincioși.

va urma:

IV - TINERI EROI

_________________
A ierta inseamna a elibera un prizonier si a descoperi ca acel prizonier ai fost chiar tu
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
micutiu_sorin
MesajTrimis Joi 10 Ian, 2008 10:41 pm  Răspunde cu citat (quote)
de-a casei


Data înscrierii: 19/Iul/2006
Mesaje: 5386
Locație: Simeria

IV TINERI EROI

O întâmplare din Banat ne face să întrezărim speranțe că în creștinism se mai petrec minuni și mai ales între tineretul creștin. Iată întâmplarea:
O tânără credincioasă, model de viață curată și sfințenie aleasă, crescută în famile de credincioși pe brațe de rugăciuni și harul dragostei de Dumnezeu și al părtășiilor frățești, mergea de la adunare spre casă.
Ochii i s-au oprit asupra unui tânăr care zăcea mort de beat în șanț. Au mai trecut trecători pe langă el, dar nici unul nu s-a înduioșat de el și să-l ridice.
Intemperiile de toamnă târzie au așternut peste el o plamumă albă amestecată cu noroi, iar fața-i brăzdată abia se mai vedea.
Tânara credincioasă văzându-l, i se facu milă și zise: "Sărman suflet, pentru care a murit Domnul Iisus!"... Și opintindu-se, cu mult efort l-a ridicat din șant, și cu sforțări uriașe, l-a dus acasa.
Părinții tânărului uluiți de o așa faptă măreață, s-au interesat cine era fata cu suflet atat de nobil.
Când tânărul se trezi din beție, aflând de la părinți de cele petrecute cu el, se rușină și plin de sfială, se hotarâ să meargă și el la adunarea care dă tineretului educații creștinești, frumoase, nebănuite de el și să înceapă o viață nouă. Și așa a facut.
Duminica următoare, Cuvântul viu și lucrător, sabie cu două tăișuri, pâine și apă duhovnicească, l-a îngenunchiat ca pe mielușelul blând la picioarele Crucii Mântuitorului.
A trecut o vreme îndelungată în care Harul Domnului lucra cu multă putere la inimile ascultătoare; și pacea Domnului Iisus Hristos, care întrece orice priciepere, stăpânea sufletele iubitoare.
Cu aceleași plăcute emoții, adunarea de frați, a primit înștiințarea că Însuși Domnul a confirmat că tânara salvatoare să fie soția celui ce nu mai era ceea ce fusese ci era faptură nouă în Domnul Iisus Hristos..."

va urma

V DRAGOSTEA

_________________
A ierta inseamna a elibera un prizonier si a descoperi ca acel prizonier ai fost chiar tu
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
micutiu_sorin
MesajTrimis Vin 18 Ian, 2008 10:16 pm  Răspunde cu citat (quote)
de-a casei


Data înscrierii: 19/Iul/2006
Mesaje: 5386
Locație: Simeria

V. DRAGOSTEA

Este de două feluri și anume:
-Dragoste firească, drăcească,
-Dragoste Dumnezeiască
Cea dintâi vine din firea noastră afectată și stricată de păcat. Toți ne naștem cu firea aceasta. Adam, cel dintâi om, păcătuind prin neascultare de Dumnezeu, ne-o transmite tuturora.
Prin Harul Domnului, ieșim de sub domnia acestei firi rele care ne conduce spre dragostea drăcească. Totuși, nu scăpăm definitiv de ea. Ea va sta mereu la pândă, undeva într-un colț neobservat, de unde să atacul neplăcut. Sfânta Carte nu-i ascunde pe acei ce au fost trântiți la pământ, ca că ne slujească drept pilde ( 1 Corinteni 10, 6 ). Dima, Alexandru Căldăraru, Imeneu și alții, au fost părăsiți de Domnul și Sfânta Lui lucrare, din dragoste pentru lume.
Dragostea Dumneyeiască este din Dumnezeu ( 1 Ioan 9, 10 ). Umblarea smerită cu Domnul, te suie pe culmile înalte ale credinței, te învață să nu dai prilej de păcătuire nimănui, să te păstrezi curat, ochii să-ți fie plini de lumina cerească, umblarea în neprihănire și purtarea cuviincioasă.
Cu multi ani în urmă, într-un oraș, a avut loc o adunare frățească, la sfârșitul căreia, un tânăr a făcut legământ.
Tineri și bătrâni, plini de iubire sfântă, l-au sărutat și îmbrăâișat. Dar și fetele au făcut gestul acesta nepotrivit și neângăduit lor.
O tânără soră venise din altă localitate. Ea nu urmă exemplul necreștinesc al celorlalte fete. Atunci, tânărul care făcuse legământ, văzând că tânara soră nu face ce au făcut celelalte fete, se duse la ea, îi întinse mâna și o sărută.
De ce m-ai sărutat? - îi zise tânara soră.
Pentru că am ocazie.... - răspunse tânărul.
Ce au de spus în împrejurările acestea frații lucrători, părinții, adunarea și mai ales adunarea unde se petrec astfel de cazuri nebiblice?
Zdrobiți capul șarpelui, înainte ca să fie prea târziu.

- va urma -

VI. SARUTUL

_________________
A ierta inseamna a elibera un prizonier si a descoperi ca acel prizonier ai fost chiar tu
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
micutiu_sorin
MesajTrimis Vin 18 Ian, 2008 10:25 pm  Răspunde cu citat (quote)
de-a casei


Data înscrierii: 19/Iul/2006
Mesaje: 5386
Locație: Simeria

VI.
CE ESTE SARUTUL


Daca dragostea este de doua feluri...tot astfel si sarutul. Sarutul poarta amprenta raului sau a binelui. Iuda Iscarioteanul l-a sarutat pe Domnul din dragoste de arginti ( Luca 22, 48 ) si Il indemna sa se bucure. Cu o sarutare a vandut pe - Acel ce este vesnic Dumnezeu ( Ioan 1, 1 -14 ).
Tanarul saruta astazi o fata, ca maine sau in cel mai scurt timp. sa savarseasca pacatul curviei; caci vapaia aprinsa in obraji in timpul sarutului, cutreierand tot trupul firesc, nu-i va lasa in pace pana la savarsirea pacatului, care a fost arvunit prin sarut.
Credinta de pastreaza in cugetul curat si sfintenia madularelor care sunt "Temple" pentru Duhul Sfant. Altfel, pieirea ne pandeste la tot pasul ( 1 Timotei 1, 15)
Fugi de poftele tineretii, urmareste neprihanirea, credinta, dragostea, pacea, impreuna cu cei ce cheama pe Domnul dintr-o inima curata.
Tanarul credincios si tanara credincioasa sunt indemnati de Domnul sa pastreze credinta si cugetul in stare de curatie si sfintenie si viata nepatata ( 2 Timotei 2, 22 ), sa fuga de orice se pare rau ( 2 Tesaloniceni 5, 22 )
Aparenta nevinovatie a pacatului este inselatoare. Si cel inselat de Satana, culege roade acre, plangand si suspinand.
Pastrati-va in sfanta curatie haina ce ati primit-o la Sfantul Botez prin impreunare cu Hristos Domnul si Sfantul Duh sa va calauzeasca in tot adevarul.

VII.
UNDE SE POATE AJUNGE DE LA UN SARUT


Cu ani in urma, in revista "Femeia", am citit un articol despre un inginer casatorit avand si un copil, ca, foarte politicos ai aparent cinstit a ajuns pana la garsoniera unei fete. La inceput ii recita poezii si o imbata cu scrieri literare amuzante. Sarutul a aparut cam la o saptamana, parea nevinovat si foarte delicat. Si, lucrul firesc neputand sa stea pe loc, de la sarut au mers la savarsirea pacatului, de la pacat la omor, si de la omor, la ani grei de inchisoare.
ASA RADE SATANE DE OAMENI!......


VIII.
CUM A AJUNS SARUTUL IN ADUNAREA DE CREDINCIO
SI

Din todeauna, sarutul intre frati, a fost si este simbolul iubirii divine. Se practica oridecate ori se intalnesc fratii intre ei, cata vreme dragostea sincera domnese.
Marele inventator Alfred Nobel, cel care a inventat " dinamita", toata viata lui a fost bolnavicios. Medicii i-au prescris ca medicament picaturi de nitroglicerina diluata, adica picaturi din nitroglicerina ce sta la baza materialului exploziv inventat de el.
Tot astfe, unii au facut din sarut un indemn al firii pamantesti; pentru ca firesti sunt, denatureaza ceea ce era la inceput si fac prilejuri sau ocazii ca sa fie sarutati, sau sa sarute ei si ele.
Cand eram copil fratele Ioan Marini, a venit si in orasul nostru, poposind la fratele Ioan Capata. La aratarea unui sfant, suroruile s-au induiosat atat de mult, au incercat sa-i sarute mana; dar fratele a ascuns mainile din calea lor. Atunci, surorile l-au sarutat pe obrajii palizi si slabi din cauza postului, al infranarii, al grelei munci, al poverilor si grijii pentru lucrul domnului, al rugaciunilor indelungate.
Atunci am vazut pentru prima data surori sarutand un frate ce purta chip de sfant. De ce astazi se da sarutul cu atata usurinta?
Sarutul poarta cu el o samanta, si anume:
- A binelui sau a raului; a Domnului ori a Satanei;
- A lacomiei vanzatorului, ca Iuda sau al profitorului;
- A desfraului; si in cele mai fericite cazuri,
- A fratelui credincios Domnului Iisus, al iubitorului de frati.
Ganditi-va bine si cercetati-va bine la Lumina Sfintelor Scripturi.
Nu dat prilej Diavolului.
Nu lasati sa incolteasca lastarul "firii" din prea multa slobozenie de care se temea si sfantul Apostol Pavel ( 1 Corinteni 8, 9; Galatani 5, 13; 1 Corinteni 8, 11; Evrei 12, 5).

- va urma -
IX. CARE ESTE VÂRSTA POTRIVITĂ

_________________
A ierta inseamna a elibera un prizonier si a descoperi ca acel prizonier ai fost chiar tu
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
micutiu_sorin
MesajTrimis Mar 18 Mar, 2008 12:07 am  Răspunde cu citat (quote)
de-a casei


Data înscrierii: 19/Iul/2006
Mesaje: 5386
Locație: Simeria

9. CARE ESTE VÂRSTA POTRIVITĂ

Am fost întrebat odată care este vîrsta minimă potrivită pentru căsătorie. Am răspuns din cele văzute, auzite și experimentate anume că: vîrsta minimă pentru căsătorie la bărbați este de douăzeci și patru de ani, iar la femei de douăzeci și unu de ani din următoarele motive:

1. Din punct de vedere duhovnicesc este necesar:
-Creșterea în Domnul și cunoașterea Lui; tăria și statornicia credinței
-Cunoașterea voii lui Dumnezeu care este Sfințenia; Sfințirea vieții
-Umblarea în neprihănire și evlavie pe calea Domnului
-Cunoașterea Sfintelor Scripturi, a învățăturilor Bisericii și a celor de la Oaste, pentru a lucra în ogorul Domnului de tineri, înainte ca să fie împiedicați sau stingheriți de grijile familiei.
Cu mare bucurie îmi amintesc de anii aceeia frumoși când alergam pe jos, peste dealuri, munți și văi, de la adunare la adunare în anturajul fraților bătrâni, ca să învăț de la ei râvna Casei Domnului, Cuvântul Vieții Veșnice, care mult mi-a folosit atunci și mai ales în viața de mai târziu. Și nu era ușor. Existența o câștigam cu multă trudă de la vârsta de opt ani. La vârsta de doisprezece ani am intrat în uzină, la prepararea cărbunelui în hale afectate cu gaze, în schimb de noapte. Mama m-a înscris cu trei ani mai mare ca să fiu admis. La vârsta de patrusprezece ani și jumătate am intrat în adâncurile pământului. Eram admis la o școală tehnică. Și totuși, nici lecțiile, nici munca grea și istovitoare nu mă împiedicau din aparticiparea activă la adunări și școli Biblice, din mersul înainte.
Poate va zice cineva că astăzi nu mai sunt adunările mari și duhovnicești cum erau atunci. Nu mai este râvna, dragostea și unitatea cerească de atunci. Dragostea s-a răcit cu vremea la cei mai mulți, ca să se împlinească Sfintele Scripturi. E vremea din urmă. Satana dă târcoale ca leul căutând să înghită - de-i va fi cu putință - chiar și pe cei aleși. Acesta este adevărul.
Dacă și din dragostea divină tinde a se răci, nu mai sta pe gânduri, omule a lui Dumnezeu. Scoală-te, trezește-te!.... Fugi în casa cu căldură a celui mai apropiat frate, înviorează-te, prinde puteri noi, înfierbântă-te de dragostea pentru Hristos Domnul, ia cu tine copii și soția, rugați-vă și întăriți-vă, căci Satana vrea dezbinate.
Noi, fiecare am venit la Domnul Iisus nu ca să fim mereu în adunări mari, nu pentru distracții religioase care în vreme de strâmtorare sunt limitate, ci ca să ne mântuim.
Domnul Iisus S-a promis în mijlocul adunărilor de doi sau trei adunați în Scumpu-I Nume. Vremurile se schimbă, oamneii trec, anii zboară, se ascund în oceanul veșniciilor: dar Domnul Dumnezeu rămâne Acelaș neschimbat: ieri, astăzi și în veci. Ca să-i semănăm Lui trebuie să învățăm a fi în aceeași dragoste neschimbată ca a Lui.
Scripturile se împlinesc, curând Domnul va veni pentru judecată. Judecata va începe de la Casa lui Dumnezeu. Cum stai frate și soră în fața acestui mare Adevăr?...

2. Am citit când eram tânat o revistă cu prescripțiuni medicale, în care medicii de grad universitar cu mare renume în vremea aceea, interziceau cu desăvârșire orice intenții de legături sau apropieri între sexe înainte de împlinirea vârstei de douăzeci și patru la bărbați și douăzeci și unu la femei, în vederea evitării unor boli de acest gen ți în vefderea formării inui popor sănătos.
Sfânta Scriptură dă detalii duhovnicești zicând că:"tânărul să fie fără prihană; să fie bărbatul unei singure neveste; să aibă și să păstreze neprihănirea până la sfârșit" (1 Timotei 3, 2 - 10; Tit 1, 6), iar "femeile, de asemeni, să fie cinstite" ( 1 Timotei 3, 11; 1 Petru 3, 3 - 4).

3. Al treilea motiv constă în elementele care conduc la trăinicia căsătoriei. În creștinism nu există decât un singur bărbat, simbolul desăvârșirii în Hristos Domnul și o singură femeie, simbol al Bisericii, care este Nireasa lui Hristos. Dumnezeu pedepsește păcatul ( 1 Cor. 5, 1 -5). Păstrarea fecioriei stă în atenția Domnului și a Bisericii Sale.
Bărbații tineri ți vârstnici, au pildă de urmat în neprihănire pe Domnul Iisus Hristos și pe cei ce I-au urmat; iar femeile, au pildă de urmat în neprihănire pe Domnul Iisus, pe Maica Sfântă și pe femeile care I-au urmat.

- va urma -

_________________
A ierta inseamna a elibera un prizonier si a descoperi ca acel prizonier ai fost chiar tu
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
micutiu_sorin
MesajTrimis Mar 08 Apr, 2008 9:38 pm  Răspunde cu citat (quote)
de-a casei


Data înscrierii: 19/Iul/2006
Mesaje: 5386
Locație: Simeria

Numai mintea sănătoasă și brațele puternice pot conduce la liman corabia amenințată de valuri.
O, cum aș vrea ca glasul să-mi fie ca al tunetului și dorințele, înger călăuzitor spre Lumina Adevărului.
Feriți-vă cu toată puterea voinței, luați har și putere divină ca să nu fiți afectați de duhul lumii în care se îmbracă tineretul de azi:
- dezbracat de haine, fără rușine, nu se sfiesc de priviri stăruitoare,
- fără respect pentru perii albi, neânduplecați, fără evlavie.
Tineretul creștin se îmbracă cu Har și Dar Divin, cu toată armătura Duhului ( Efes. 6, 10 - 24 ), se roagă și postește în toată vremea cerând izbîvire în încercări, se împărtășește cu Sfintele Taine. Nu vă lăsați îmbătați de vinul dezmierdărilor lumești sau firești. Nu-l gustați, ci mai degrabă luptați-vă să fiți mereu sănătoși în credința cea dată odată pentru totdeauna sfinților.
Îmbrăcați-vă cuviincios și purtați-vă cuviincios ca în fața lui Dumnezeu; căci El ne vede și când suntem singuri și sub perdea și pretutindeni. Tineri credincioși, nu întristați Sfânta Lui Față Părintească.
- Nici prin umblare, nici prin îmbrăcăminte, nici prin unsori, farduri sau purtare de scule și podoabe,
- Nici prin dezmierdări neângăduite, nici prin vizionare neângăduită, care trezește pofra ochilor, ci în toate, fiți model de ascultare și împlinire a voii lui Dumnezeu, că de fapt, nu cinematografia sau televiziunea sunt vinovate, ci reaua întrebuințare. Dacă toate ar fi puse în slujba Domnului, ar fi o binecuvânare pentru răspândirea Evangheliei. Dar,...nu irosiți "timpul", pentru care vom răspunde în fața Domnului.
Și de ce să agităm firea pământească, pentru a ne conduce la moarte veșnică?...

va urma
10. UNDE VEI FI ÎN VEȘNICII ?

_________________
A ierta inseamna a elibera un prizonier si a descoperi ca acel prizonier ai fost chiar tu
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
IoanBogdan
MesajTrimis Mie 18 Iun, 2008 11:29 pm  Răspunde cu citat (quote)
De-a casei


Data înscrierii: 04/Feb/2008
Mesaje: 309
Locație: Simeria

10. UNDE VEI FI IN VEȘNICII?

Dacă intr-o adunare creștină, pe neașteptate s-ar prezenta Domnul Iisus în modul nevăzut de fiecare, câte nereguli și taine ținute ascunse s-ar ivi! Printre altele, slujba adusă oarecând de Maria Magdalena s-ar împărții în două și anume:
- toate surorile emoționate și pline de un adânc și sfânt fior ar îngenunchia la Sfintele-I picioare, ar plânge spălându-le cu lacrimi, le-ar săruta; dar,
- nu toate surorile ar avea și cu ce să I le șteargă. Picioarele Domnului Iisus ar rămâne neșterse pentru că, surorile noastre nu mai au părul lung.
De ce ați lepădat podoaba părului vostru? (1 Cor. 11,15)
Ca să vă potriviți chipului veacului acestuia? (Romani 12,2)
Am încercat odată să dovedesc, pe temei biblic, unei tinere dintr-o familie de creincioși că felul ei de comportare și îmbrăcăminte nu se potrivea cu numele de creștin. Ziua următoare, mi-a adresat cuvinte grele și cu nerușinare. Și treptat s-a îndepărtat, pâna când lumea a cucerito cu totul. Astfel de tineri, nici să nu se aștepte la binecuvântări cerești, căci domnul stă împotriva celor mândri și dă Har celor smeriți. Smeriți-va sub mâna tare a lui Dumnezeu, ca la vremea Lui sa fiți înălțați. Fiți smeriți și sfinți în toată purtarea voastră (1 Petru 5,5-7). Și voi, mamelor credincioase, nu luați apărarea fiicelor vinovate și fiilor vostri vinovați, ci creșteți-i in temere de Domnul și mustrați păcatul și când sunt in neorânduială.
Spunea o mamă, luând apărarea fiilor ei care trăiau în neorânduiala creștină, ca ea era mulțumită de felul de comportare al fiilor si ficelor ei, și mulțumește lui Dumnezeu de felul bun de comportare al lor. Cu alte cuvinte, îi consideră sănătoși în credintă, ca și când moda lumii, vizionările cu pofta ochilor, absențele de la Sfintele Slujbe și altele ar fi de mică importanță. Și s-a văzut mai târziu, simțind și durerea.
Părinților, nu vă faceți părtași dorințelor firești și contrare Sfântului Cuvânt, nu acoperiți minciuna, nu vă asociați lor lipsind impreună sau numai ei in repetate rânduri de la Sfintele Slujbe și adunările frățești.
Dorințele curate și sincere se implinesc numai prin credință și umblarea smerită în căile Domnului (Ps. 115,9-18; 105, 1-17; Prov. 31, 10-31; Ps. 128, 1-7)
Cine se depărtează de adunarea Domnului, se depărtează de sfânta părtășie cu Domnul și cu ai Lui. O zi în curțile Casei Domnului, face mai mult decât o mie în altă parte. Vremea s-a scurtat... În afara muncii sârguitoare pentru cele pământești, abia ne-a rămas o crâmpeie de timp.
Ce facem pentru suflet și pentru mântuirea Lui? Unde vei fi în veșnicii, unde vei petrece veșnicia?

va urma...
11. Urmarile păcatului
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
IoanBogdan
MesajTrimis Lun 23 Iun, 2008 12:11 am  Răspunde cu citat (quote)
De-a casei


Data înscrierii: 04/Feb/2008
Mesaje: 309
Locație: Simeria

11. URMĂRILE PĂCATULUI

Privind prin lumea noastră în ultima vreme, și tot mai accentuat și printre credincioși, odată cu slăbirea râvnei pentru Casa Domnului și a dragostei pentru adunare, au crescut și neânțelegerile în familii.
Nu rareori îți este dat să întâlnești: certați, dezbinați, alungați, obosiți, deznădăjduiți, neânduplecați, chinuiți. Și încerci să-i împaci cu Sfântul Cuvânt (Matei 5, 9), trebuie să rabzi ploaia dezvinovățirilor din partea fiecăruia. Fiecare se vrea în afara vinei. Nu el ci celălalt e vinovatul.
Se pare că același șarpe din Eden dă lecții de învrăjbire și astăzi.
La cercetarea făcuta de Dumnezeu asupra primilor oameni, la călcarea poruncii divine. Adam a zis: „Femeia pe care mi-ai dato Tu ca să fie lângă mine, ea mi-a dat din pom și am mâncat” (Facere 3, 12) . Și Dumnezeu a zis:
„Femeie, ce ai făcut?” Femeia a răspuns:
„Șarpele m-a amăgit și am mâncat din pom” (Facere 3, 13).
Departe de a se recunoaște și a cere iertare...
Femeia s-a născut din dorința matură a lui Adam de a avea lângă el, ființa care să i se potrivească. Nu se putea de la început? Nu știa Dumnezeu dinainte de ceea ce era trebuință?
Nu vei știi să prețuiești un lucru de trebuință înainte ca să-l dorești; iar dorința să nu fie copilărească sau firească, ci matură și duhovnicească.
Domnul Dumnezeu văyând singurătatea omului, a pornit pe calea împlinirii dorințelor lui, zicând: „Nu este bine ca omul să fie singur, să-i facem un ajutor potrivit pentru el” (Facere 2, 18 ). Și, precum știm, a trimis somn adânc asupra omului, a luat una din coastele lui, a închis carnea la locul ei, din coasta luată din Adam, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie, și ducând-o la om, omul a zis:
„Iată în sfârșit, ceea ce este os din oasele mele și carne din carnea mea! Ea se va numi femeie, pentru că a fost luată din om” (Facere 2, 21-24) . Adam a iubit pe Eva, mai mult decât pe sine și a ocrotit-o fără încetare la sânul lui. La o așa dragoste mare, trebuia să i se răspundă cu acceași sinceritate, cu dragoste curată și ascultătoare, dar n-a fost așa.
Încrederea prea mare în dragostea lui Adam, dă aripi femeii și își permite ca, de una singură, să converseze cu șarpele lucruri neângăduite, care priveau moartea lor spirituală. De ce nu stă sub ascultare? De ce nu întreabă bărbatul ei?
De ce hotărește singură asupra soartei lor și a urmașilor lor?
De ce hotărește singură asupra călcării unei singure porunci dată de Dumnezeu? În Biserica Nou-Testamentală, rânduiala pusă de Duhul Sfânt, este aceasta: „Femeile să tacă în Biserici, sau adunări, căci lor nu le este îngăduit să ia cuvânt în ele, ci să fie supuse, cum zice și Legea. Dacă voiesc să capete învătățură asupra unui lucru, să întrebe pe bărbații lor acasă; căci este rușine pentru o femeie să vorbească în biserică” (1 Cor. 14, 34-35).
„Femeii nu-i dau voie să învețe pe alții, nici să se ridice mai pe sus de bărbat, ci să stea în tăcere” (1 Tim. 2, 12). Și totuși, se găsesc și astăzi femei care ies de sub ascultare, nu se mulțumesc cu starea de mijloc, ci tind mereu spre cap, nu spre coastă de unde au fost luate.
Că Adam a iubit pe Eva mai mult decât pe sine, se vede din ascultarea și supunerea sa, care, înaintea Domnului se dovedea slăbiciune, și din faptul că nu-i reproșează niciodată pentru fapta rea săvârșită.
Porunca era călcată. Ce se va întâmpla cu ea, să se întâmple și cu el. În afara călcării poruncii Divine, din care omenirea întreagă trage consecințe, femeia se face vinovată și de nesocotința călcării în picioare a unei iubiri mari, adică iubirea soțului ei. Prin neascultare, blestemul a căzut asupra întregii omeniri.
Numai stătea contrară, a Evei Noului Testament, model de ascultare și împlinire a voii lui Dumnezeu, ridică femeia la starea de viață nouă în Hristos Domnul (Efes. 5, 20-23; 1 Tim. 2, 11-15; 1 Cor. 11, 3).
Ascultarea și Smerenia Sfintei Fecioare Maria – model de viață nouă în Hristos Domnul.
Eva cunoștea porunca dată de Domnul Dumnezeu, dar promisiunile fermecătoare ale ispititorului, trezesc în ea dorinți care o copleșesc și le dorea împlinite (Gen. 3, 6).
Adam plin de iubire pentru femeia sa, nu se desparte de femeie de dragul ascultării de Dumnezeu (Matei 10, 34-37). Și luând fructul, mănâncă si el, și amândoi se ascund de vederea Lui Dumnezeu (Facere 3, 8 ). Se ascund de vederea Aceluia care toate le vede.
Unde voi să fug, Doamne, că pretutindeni ești Tu?
Adam a lăsat să cadă asupra sa vinovăția și nu găsim scris în Cartea Sfântă că i-ar fi zis ca numai datorită ei blestemul a căzut asupra lor.
Dar, a plâns Eva nemângâiată, rătăcind pe văi șă dealuri, chemând odrasla ucisă de toiagul nemilosului frate. Unde ești Abel? Mama ta te caută. Unde ești ascuns, dragul mamei?... Comoara inimii mele, unde ești?... Și, când l-a zărit de departe, printre tufișul des, zăcând și înnecat în sânge, va fi zis: acestea sunt urmările neascultării mele, căci orice păcat săvârșit se plătește scump și are urmări grave.
Ferice de acela care Dumnezeu i le-a iertat și nu le ține seamă.
Aș vrea să fiți scutiți de greutăți – ne va spune Sf. Pavel – căci bărbatul căsătorit, nu poate să fie unealta principală în Mâna Marelui Meșter, decât în cazul în care amândoi sunt în unitate sfântă, ca două rămurele crescute din aceeași tulpină (1 Cor. 7, 25-40).
Ce dulce-i căsnicia când soțul și soția deopotrivă iubitori, ascultători și împlinitori ai Cuvântului Sfânt respectându-se cu iubire desăvârșită unul pe celălalt, cresc odrasele lor pe brațe sfinte ale rugăciunilor fierbinți, iar Domnul se încrede în ei zicând ca despre Avraam: „Stiu că va porunci fiilor lor și casei lui, după el, să țină Calea Domnului” (Facere 18, 19).


Va urma...
12. Care va fi fumusețea
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
IoanBogdan
MesajTrimis Lun 23 Iun, 2008 6:37 pm  Răspunde cu citat (quote)
De-a casei


Data înscrierii: 04/Feb/2008
Mesaje: 309
Locație: Simeria

13. Care va fi frumusețea

Mai întâi, căsătoria nu este o loterie cum zic unii, ci un har mai presus de fire, când se face în Domnul. La temelia cercetării stau: postul și rugîciunea. Apoi, dorința de a te căsători, care trebuie să zămislească din simțuri curate; să se nască, să crească până la statura de om mare.
Alegerea să nu fie înainte de vreme, nici în grabă, nici din voia firii pământești sau a vreunui om pământean, ci să fie vocația duhului dinlăuntru, înnoit prin har, după voia Domnului.
Adam a dorit, a așteptat, Domnul i-a împlinit dorința; dar ei amândoi, prin neascultare, s-au făcut nevrednici de marea cinste ce li s-a acordat. Dumnezeu i-a înzestrat cu daruri duhovnicești, cu mare cinste. Nevrednicia li s-a dovedit în ascultare de glas străin.
Prin harul Domnului care aducem mântuire, beneficiem de cinste înmiit mai mare decât Adam și Eva, condiționat:
Să nu ascultăm de glas străin, ci numai de Glasul Domnului.
Să nu gustăm, nici să ne apropiem de pomul Lui Satana cu roadele lui care duc la moarte sigură pe vecii vecilor, ca să nu cadă și asupra noastră pedeapsa celor ce nu cunosc pe Dumnezeu și nu ascultă de Evanghelie; adică focul Gheenei (2 Tes. 1-8; Apoc. 21, 8 ).
Căsătoriile încheiate în afara legilor divine dau greș ca plugarul care ară și nu se uită înainte. Mai curând sau mai târziu se prăbușesc, nefiind întemeiate pe simțuri curate, sfințenie și adevăr.
Frumusețea fizică, bogăția, rangul pământesc și altele asemenea, nu pot face viața fericită. Când acestea sunt luate, ce ne mai rămâne decât doi ochi care varsă lacrime amare?...
Adevărata căsnicie se întemeiază pe dragoste intimă și sinceră pentru Domnul și unul pentru altul. Frumusețea si bogăția duhovnicească fac viața fericită. Condițiile principale care duc la fericirea vieții conjugale sunt:
Să calce fără încetare pe urmele Bisericii lui Dumnezeu care este în Hristos Domnul (1 Tes. 3, 14).
Amândoi să fie pilde de fapte bune, de curăție, de vrednicie, de cumpătare, vorbire sănătoasă, fără cusur, de viată curată, de ascultare în așa fel ca potrivnicul să nu poate spună nimic rău (Tit 3, 1-15).
Să rupă cu păgânitatea și cu poftele lumești.
Să fie supuși stăpânirilor – în Domnul – și să facă orice lucru bun (Tit 3, 1-3).
Să se poarte cu înțelepciune, omul ascuns al inimii, în smerenia cum se cuvine unor sfinți, în îmbrăcăminte cuvincioasă, în iubire sfântă de adunare și de frați (1 Petru 3, 1-20; Efes. 5, 1-3).
Bărbații să se roage în orice loc, să ridice spre cer mâini curate, fără mânie si fără îndoieli (1 Tim. 2, 8; Ioan 4, 21-27; Isaia 1, 15; Psalm 134, 1-3).
Femeile să se roage în chip cuviincios, cu rușine și sfială, nu împodobindu-și înfățișarea, ci cu fapte bune cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase (1 Tim. 2, 9; 1 Petru 3, 1-7).
Să crească copii în temere de Domnul, și să nu uite niciodată că sunt mădulare ale trupului lui Hristos și pentru creșterea, zidirea, sfințirea si desăvârșirea lor în Hristos, datorează ascultare deplină Cuvântului ce se propovăduiesc (Efes. 4, 11-15).
Nefrecventarea Bisericii și adunărilor frătești, duce la răcire duhovnicească, inapoiere și chiar cădere din har. De aceea prețuirea Cuvântului lui Dumnezeu să stea în centrul atenției, căci Domnul ne va judeca în ziua de apoi.
Păziți-vă de ispitele diavolești, împotriviți-vă lor de va fi nevoie chiar până la sânge. Nu încheiați căsătorii la îndemnul firii voastre pământești, fără unirea sufletelor în Duhul Sfânt.

Va urma...
14. Cereți și vi se va da
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
IoanBogdan
MesajTrimis Mar 24 Iun, 2008 10:56 am  Răspunde cu citat (quote)
De-a casei


Data înscrierii: 04/Feb/2008
Mesaje: 309
Locație: Simeria

14. Cereți și vi se va da

Știm din cuvântul Domnului că Avraam cel credincios, a cerut servitorului său să jure pe Domnul Dumnezeul cerului și al pământului, că nu va aduce fiului său Isac femeie de alt neam. L-a trimis încredințându-l Domnului și zicând: „Domnul va trimite pe îngerul său înaintea ta” (Facere 24, 7).
Gândind temeinic la juruința făcută și la credincioșia față de stăpânul său, servitorul a plecat la drum. Și venind seara, după o călătorie lungă, s-a așezat lângă o fântână, înălțând spre ceruri rugăciune ca aceasta:
„Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam! Te rog, dă-mi izbândă astăzi, scoate-mi-o în cale astăzi și fă milă cu stăpânul meu Avraam! Iată, eu stau la fântâna aceasta și fetele locuitorilor cetății au să iasă să scoată apă. Deci fata căreia îi voi zice: pleacă ulciorul tău să beau și care-mi va răspunde: Bea! Ba și cămilele toate le voi adăpa până se vor sătura, aceea să fie pe care tu ai rânduit-o robului Tău Isac și prin aceasta voi cunoaște că faci milă cu stăpânul meu Avraam (Facere 24, 9-28 ). Și s-a întâmplat întocmai...Isac era fiul lui Avraam cel credincios. Când Domnul i l-a cerut ca jertfă, nu s-a îndoit deloc (Facere 22).”
Isac era credincios ca și tatăl său și Domnul l-a răsplătit cu o soție la fel de credincioasă, frumoasă, fecioară, având toate frumoasele calități ce le dă credința, cum citim la Facere cap. 24.
„Cine se atinge de voi, se atinge de lumina ochilor Mei”, zice Domnul.
Domnul nu va fi nepăsător și nici îngăduitor cu credincioșii Lui, ca să cadă victime în brațele nelegiuiților, dacă vor face și ei cum a făcut Avraam.
Cereți și vi se va da, căutați si veți găsi, bateți la ușa milostivirii Sale și vă va da belșug și revărsări de binecuvântări și Har.
Poți să alegi floarea care-ți este dragă, cu cele mai frumoase și mai alese calități duhovnicești, din grădina Domnului, dacă ești răsădit în grădina Lui, și nu din altă parte. Astfel, vei fi pedepsit de Stăpânul grădinii. Pedeapsa Lui e aspră și necruțătoare.

Va urma...
15. În asemănare cu Avraam din Biblie?
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
IoanBogdan
MesajTrimis Mar 24 Iun, 2008 10:57 am  Răspunde cu citat (quote)
De-a casei


Data înscrierii: 04/Feb/2008
Mesaje: 309
Locație: Simeria

15. În asemănare cu Avraam din Biblie?

Un tânăr foarte credincios, după un timp îndelungat de rugăciuni și post, a făcut Domnului următoarea juruință: „Doamne Iisuse, eu mă duc la adunarea mare hotărâtă de frați. Fă Doamne, ca semnul prin care voi cunoaște voia Ta să fie, prima soră tânără care va intra cea dintâi în casa de adunare...”.
Se apropie vremea și prima soră, împreună cu mama ei, intrară în sală. Au venit apoi frații și surori de toate vârstele din mai multe localități ale tării. Și, după o adunare cu mult belșug de har, fratele tânăr se apropie de câțiva frați lucrători din partea locului și întrebându-i de tânăra soră, se simți stingherit de faptul că nu i-au răspuns nimic și se fereau să dea detalii.
Tânăra soră, printr-o împrejurare oarecare, își pierdu-se vederea. Era oarbă. Știrea o primi de la mama fetei căreia i-a spus intențile lui.
Și tânărul frate trecu printr-un greu examen, dar nu s-a dat înapoi de la hotărârea luată. Încrederea deplină în Domnul a fost puternică și a biruit. Au hotărât toate cele de trebuință pentru căsătoria lor, cu încredere deplină in harul Domnului, încredințat fiind că hotărârea-i venită de sus, de la Părintele Luminilor și tânărul îi uimea pe toți cu credincioșia lui.
Au săvârșit cununia civilă, apoi cununia religioasă la Sfânta Biserică, la masă, și în timpul rugăciunilor fierbinți, tânăra soră și-a recăpătat vederea, săvârșindu-se una din cele mai mari minuni în văzul tuturora. – ce multe flori frumoase sunt aici! Cu uimire a zis ea. Unii frați din cei prezenți mai sunt încă în viață, iar alții au adormit. Deplina încrede în Domnul a fost răsplătită din plin.
Minunea aceasta a miresei pe care Domnul a vindecat-o în chip atât de minunat, este o solie grăitoare pentru tinerii credincioși, ca încrederea în Domnul să fie neclintită, deplină, iar hotărârea neschimbată.

Va urma...
16. Am cunoscut un tânăr credincios,
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
IoanBogdan
MesajTrimis Mar 24 Iun, 2008 11:11 am  Răspunde cu citat (quote)
De-a casei


Data înscrierii: 04/Feb/2008
Mesaje: 309
Locație: Simeria

16. Am cunoscut un tânăr credincios,

care, la vârta de șaptesprezece ani, se ruga Domnului cu post pentru viitoarea lui soție. Cum?... vrei să te căsătorești așa curând?... Nu, dar mă rog ca Domnul Dumnezeu să o cerceteze, s-o binecuvânteze, și s-o păstreze curată. Mă rog și pentru mine, să avem aceleași simțăminte în stare de curăție, să fim pe placul Lui, iar la vremea hotărâtă de El, prin semnul Lui să ne cunoaștem, să fim atrași încredintându-ne prin semnul Lui. Și, cum ai vrea să fie viitoarea ta soție? M-am gândit, cu voia Domnului, să aibă trei calități și anume:
-Să fie credincioasă Domnului Iisus, nu numai cu vorba, cu prezența, ci cu fapta și cu adevărul
-Să fie cinstită, spus și înfăptuit cu toată plinătatea cuvântului;
-Să fie bună gospodină, după Cuvântul Domnului, dar să nu o conducă la trufie, nici la zgârcenie, ci la ospitalitate și primire de oaspeți, la binecuvântările casei din Betania.
Deplin încrezător în harul Domnului, mă rog, pentru o pregătire cât mai temeinică a unui cămin model de ascultare și împlinire a voii lui Dumnezeu.
S-a căsătorit la vârsta de douăzeci și trei de ani, iar sora avea douăzeci și unu. S-au cunoscut cu cel puțin timp înainte de a se căsătorii și nu erau vecini nici măcar cu județele.

Va urma...
17. Cum s-au cunoscut
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
IoanBogdan
MesajTrimis Joi 03 Iul, 2008 9:38 am  Răspunde cu citat (quote)
De-a casei


Data înscrierii: 04/Feb/2008
Mesaje: 309
Locație: Simeria

17. Cum s-au cunoscut

Era în preajma terminării stagiului militar. Și, cum nimic nu voia să facă fără voia Domnului, cu post și rugăciune, cerea să i se arate locul unde se va stabili. Răspunsul primit se referea la ființa care-l va însoți în viața.
Termină stagiul militar, și neavând alte posibilități materiale, se reântoarse în localitatea de naștere unde părinții îl mustrau că nu era pe placul lor. Își reluă serviviul în subteran. Când se întreba cum oare va dezlega Domnul înștiințarea? O scrisoare de chemare, apoi a doua, de la frați dintr-o localitate unde două săptămâni seară de seară lucrase în Ogorul Domnului care îl chemau pentru lucru. Dragostea și râvna pentru Domnul, pentru Evanghelie și pentru frați, îl face să părăsească localitatea pe o vreme cât se poate de grea, cu zăpezi abundente, cu trenul, cu autobuzul, pe jos peste munți, văi și dealuri, să alerge în vestirea Evangheliei. Nu era timp de pierdut. Lucrul cerea jertfe.
După timp îndelungat de lucru în via Domnului, la sfârșitul unei adunări cu revărsări de har ceresc, fratele își ia rămas bun de la frați, cu gândul să plece mai departe în vestirea Evangheliei; dar Domnul voia altceva. Îl înștiință că a sosit momentul căsătoriei.
Fără curtenie, fără pregătire materială, ca două păsărele pe une ram uscat, fără casă, fără sprijin material nici măcar pentru o cină împreună.
Cu câteva zile mai nainte, sora fusese bătută și alungată din casă de părinți necredincioși. Era iarnă cu ger cumplit.
Sub acoperământul cerului sticlos de iarnă, fratele îi face cunoscut sorei despre înștințăriile primite din partea Domnului care priveau unirea lor prin căsătorie.
Cu privirea ațintită undeva departe, sora murmură:
„Fie voia Domnului” .
Era amurgul serii. Ultimele sfortări ale soarelui ce aluneca dincolo de înaltul munte din fața lor, arunca ultimele raze scânteietoare, și bolta cerească se înroși ușor, vestind frigul ce se făcea tot mai simțit.
Deodată fața i se lumină, ca și când, de dincolo, din lumea cea tainică îi da speranțe soarele luminii eterne pentru cea ce avea să facă. Inima i se umplu de bucurie și fericire. Apoi, zise ca pentru dânsa: „Doamne, nu ma îndoiesc deloc. Sufletește sunt gata chiar acum. Dar, părinții mei necredincioși, m-au bătut, m-au alungat pentru că sunt credincioasă Domnului și merg la adunare. Din clipa când m-am întors la Domnul cu pocăință, nu mi-au mai dat nimic. Încălțămintea din picioare e a mamei mele și nu mă lăsa să o încalț, decât când merg la lucru. Domnul va fi bogăția, viața și belșugul familiei noastre. El ne va binecuvânta. Mulțumesc pentru răspunsul dat. Aștept cu răbdare răspunsul final, sper că-l voi primi mâine seară. Slăvit să fie Domnul” – și s-au despărțit.
Noaptea s-a lăsat simțită, acoperind dealurile, văile și crestele munților, cu mantia ei de doliu. O liniște de mormânt cuprinse întreaga fire. Sub încălțămintea înghețată zăpada scârțâie a jale. Toți dorm în neștire, numai mama necredincioasă era cuprinsă de o mare teamă, căci un bărbat îmbrăcat în alb, îi vestea căsătoria fiicei ei.
Să nu te împotrivești!... Îi poruncea bărbatul îmbrăcat în alb, căci voia Domnului este... Ziua următoare, cei doi tineri se rugau și posteau, o revărsare de mult har era peste adunare, și Domnul binecuvânta și pecetluia cu pecetea Duhului Său gândurile păstrate în curăție și sfințenie, călăuzindu-i pe drumul Său cel bun.
Și deplin încredințați în harul Divin, au pășit pragul căsătoriei lor, prin porticul Tainei Sfințitoare.
Slăvit să fie Domnul!...
Ani grei de încercare și vânturi năprasnice au cutreierat țara în lung și-n lat...
După mulți ani de triste amintiri, i-am întâlnit în aceeași sfântă părtășie de la început. Au trecut prin ani de suferințe și grele încercări, temnițe, lanțuri, înfometări pentru statornicia în credință, mărturisirea Adevărului, statornicie pe care numai Harul Domnului le poate da. Pentru lipsa trădării, Domnul i-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări cerești.
Ce mult te bucuri când vezi suflete pline de tinerețe duhovnicească și vii pentru Hristos Domnul, în ciuda vitregelor vremi și a părului nins prea timpuriu, dovadă a grelelor încercări prin care trecuseră!...
Domnul să le țină făcliile aprinse și candelele nestinse; să ne rugăm pentru ei și pentru biruința Evangheliei în lume. Dar, ce mult te întristezi când privind în urmă vezi tot mai puțini din aceia care au plecat la drum odată cu tine...
Căsătoria intemeiată pe Adevăr, se bucură culegând roadele Duhului Sfânt scrise de Sfântul Pavel la Galateni cap. 5.
Citiți cu multă atenție cartea „Munca și Lenea”, scrisă de părintele Iosif Trifa și mergeți, dacă e cazul, de sute de ori la furnică și luați învățătura hărniciei. Bărbatul să fie om desăvârșit, destoinic pentru orice lucru bun, harnic, să lucreze cu mâinile lui; și femeia, de asemenea, să se distingă prin hărnicie; să fie bună gospodină, să dea și celui lipsit, să-și chvernisească bine casa, să dea educație creștinească copiilor, creștere după voia Domnului; ca la rândul lor, când vor fi mari, să urmeze pilda părinților credincioși.
Se spune că, în Orientul Mijlociu, se mai păstreză un obicei foarte învechit.
Când doi căsătoriți înaintează cerere de divorț, tribunalul înceracă să-i împace. Dacă feluritele încercări nu dau rezultatele dorite, cei în cauză sunt amânați pentru un nou termen de prezentare când fiecare să prezinte în scris, cu mâna proprie un istoric de felul cum s-au cunoscut, greutățile și bucuriile vieții, desfășurare detailată a vieții până la acea dată.
Compunerile lor care se cer absolut sincere, sunt citite de fiecare soț, soție, în fața instanței și a asistenței din sală.
Atunci, cei certați până la acea dată, se îmbrățișează, se sărută, lacrimile curg, se împacă și nu se mai despart. Cer iertare unul altuia, mulțumesc instanței și împerechiați se duc la casele lor.
Și așa se spune că acolo, divorțurile sunt foarte rare, datorită acestui sistem bine judecat.

CREDINȚĂ: Dumnezeu ne dă lucruri bune, uneori de două și chiar de trei ori în viață, dar o mamă numai o singură dată.
Credința și dragostea ce se cheltuiesc, se reâmprospătează în fiecare dimineață prin citirea zilnică a Bibliei, prin rugăciuni, Sfânta Liturghie și părtășia dragostei frățești.
Mama iubitoare, tatăl credincios, soții iubitori de Dumnezeu, dau sfaturi bune fiilor lor, fac totul pentru ei, ca la rândul lor, când vor fi mari, să răsplătească mireasma iubirii Divine în jurul lor. Altfel, pedeapsa Lui Dumnezeu va fi necruțătoare (vezi 1 Samuel 1, 1-18 ).
În cazul când copii nu găsesc la părinții lor cele cuvenite pentru creșterea lor în Domnul, sunt îndemnați să folosească mijloacele de curățire, sfințire și părtășie duhovnicească arătate de Însuși Domnul, și anume:
Împărtășirea cu Sfintele Taine; stăruința în rugăciune cu post.
Citirea zilnică a Sfintelor Scripturi; Părtășia în Domnul și a Dragostei Frățești-
Prin aceste mijloace ale harului, Domnul îi va însoți și-i va binecuvânta.

Va urma...
17. Nădejde, Dragoste, Cinste
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Afișează mesajele pentru a le previzualiza:   
Ora este GMT + 3 ore

Subiectul următor
Subiectul anterior
Pagina 1 din 2
Du-te la pagina 1, 2  Următoare
Pagina de start a forumului Forumul Oastei Domnului  ~  Alți înaintași

Crează un subiect nou   Răspunde la subiect

Mergi direct la:  

  Nu puteți crea un subiect nou în acest forum
Nu puteți răspunde în subiectele acestui forum
Nu puteți modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteți șterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteți vota în chestionarele din acest forum

  Utilizator:    Parola:      Autentifică-mă automat la fiecare vizită       



phpBB si NoseBleed